Matematică Clasa a V-a

14. Puterea cu exponent natural a unei fracții ordinare

Știi deja cum să ridici un număr la putere — acum vine provocarea frumoasă: ce facem când baza nu e un număr întreg, ci o fracție? Lecția aceasta îți arată exact cum funcționează puterea cu exponent natural a unei fracții ordinare, pas cu pas, fără surprize neplăcute. Vei vedea că regula e de fapt elegantă: ridicăm separat numărătorul și numitorul la acea putere, și gata. Sună simplu? Este simplu — dar numai dacă știi exact de ce funcționează așa și unde se ascund capcanele (numitor zero, exponent zero, semne negative). Dacă ai de rezolvat exerciții cu fracții la putere la teză sau la olimpiadă, lecția asta îți dă instrumentul complet.

Ce vei învăța în această lecție

Vei înțelege de ce puterea unei fracții se calculează ridicând numărătorul și numitorul separat la acel exponent.
Vei ști să aplici formula $\left(\frac{a}{b}\right)^n = \frac{a^n}{b^n}$ corect și rapid, inclusiv când fracția este negativă.
Vei recunoaște cazurile speciale: exponent 0, exponent 1 și fracții subunitare ridicate la puteri mari.
Vei putea simplifica rezultatele și verifica dacă fracția obținută este ireductibilă.

Exemplu rezolvat

Enunț

Calculează $\left(-\dfrac{2}{3}\right)^4$ și determină dacă rezultatul este mai mare sau mai mic decât $\dfrac{1}{2}$ .

Rezolvare

Fiecare pas este dezvoltat separat:

\left(-\frac{2}{3}\right)^4 = \frac{(-2)^4}{3^4}

(-2)^4 = (-2)\cdot(-2)\cdot(-2)\cdot(-2) = 16

3^4 = 3\cdot3\cdot3\cdot3 = 81

\left(-\frac{2}{3}\right)^4 = \frac{16}{81}

\frac{16}{81} \approx 0{,}197 < \frac{1}{2} = 0{,}5 \quad

\Rightarrow \quad \frac{16}{81} < \frac{1}{2}

Explicație

Aplicăm regula direct: numărătorul $-2$ și numitorul $3$ se ridică fiecare la puterea 4. Deoarece exponentul este par, semnul minus dispare — $(-2)^4$ iese pozitiv. Fracția $\frac{16}{81}$ este deja ireductibilă (16 și 81 nu au factori comuni), iar compararea cu $\frac{1}{2}$ se face aducând la același numitor sau estimând zecimal.

Idei cheie de reținut

Formula de bază: $\left(\frac{a}{b}\right)^n = \frac{a^n}{b^n}$ , unde $b \neq 0$ — numărătorul și numitorul se ridică separat la putere.
Când fracția este negativă, verifică paritatea exponentului: exponent par → rezultat pozitiv; exponent impar → rezultat negativ.
Orice fracție nenulă la puterea 0 este egală cu 1, iar la puterea 1 rămâne ea însăși — aceste cazuri sunt excepții de memorat imediat.

Întrebări frecvente

De ce nu pot să adun pur și simplu exponentul la numărător și numitor în loc să calculez puterea?

Adunarea exponentului nu e o operație definită în acest context — puterea înseamnă înmulțire repetată a bazei cu ea însăși. Dacă ai $\left(\frac{2}{3}\right)^3$ , asta înseamnă $\frac{2}{3}\cdot\frac{2}{3}\cdot\frac{2}{3}$ , ceea ce dă $\frac{8}{27}$ . Nu există scurtătură prin adunare; formula corectă e singura cale.

Cum știu dacă fracția rezultată mai poate fi simplificată?

Calculezi cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) al numărătorului și numitorului rezultate. Dacă c.m.m.d.c. este 1, fracția e ireductibilă. Un truc rapid: dacă fracția de la care ai pornit era deja ireductibilă, rezultatul ridicat la putere va fi și el ireductibil — factorii comuni nu apar din senin prin ridicarea la putere.

Care este cea mai frecventă greșeală la test la acest tip de exercițiu?

Greșeala clasică: elevii uită să pună și numitorul la putere, ridicând doar numărătorul. De exemplu, scriu $\left(\frac{3}{5}\right)^2 = \frac{9}{5}$ în loc de $\frac{9}{25}$ . A doua capcană: semnul — la putere pară cu fracție negativă, mulți păstrează semnul minus când el ar trebui să dispară.

Înapoi la Matematică Clasa a V-a — toate lecțiile

Vrei acces la toate lecțiile?

Lecții video structurate pe capitole, cu exerciții, teste și jocuri

Abonează-te acum — 5 lei prima lună