CARACTERIZAREA PERSONAJULUI, cum o faci corect - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)

1. a) Domnul Barbu, un alt personaj, numește explicit trăsătura „silitoare”: caracterizare directă.
2. b) Trăsătura (interesul pentru lecție) nu este numită, ci se deduce din fapta Elenei: caracterizare indirectă.
3. c) Naratorul spune direct trăsăturile „ordonată” și „conștiincioasă”: caracterizare directă.

Răspuns: a) directă; b) indirectă; c) directă.

1. a) Trăsăturile sunt spuse de vocea care povestește întâmplarea, fără ghilimele de dialog: este naratorul.
2. b) Trăsătura este spusă de personaj despre el însuși, cu verbul la persoana I: este autocaracterizare (personajul însuși).
3. c) Trăsătura este spusă de un alt personaj din poveste, „colegul de bancă”: este alt personaj.

Răspuns: a) naratorul; b) personajul însuși; c) alt personaj.

1. Căutăm o faptă concretă, nu o impresie generală.
2. „A împărțit rezumatul scris de ea cu toată banca, deși nu era obligată” arată generozitate.
3. „A explicat-o calm, fără să râdă de ea” arată răbdare și bunătate.
4. O trăsătură corectă trebuie legată de fapta exactă, nu doar afirmată.

Răspuns: Elena este generoasă și răbdătoare. Dovadă: „a împărțit rezumatul scris de ea cu toată banca, deși nu era obligată” și „a explicat-o calm, fără să râdă de ea”.

1. a) Descrie un obiect purtat de personaj, deci înfățișarea exterioară: portret fizic, cu sugestie indirectă de grijă și modestie.
2. b) Descrie o trăsătură de caracter, hotărârea: portret moral.
3. c) Descrie părul și ochelarii, deci înfățișarea: portret fizic.

Răspuns: a) portret fizic; b) portret moral; c) portret fizic.

1. Identificăm fapta principală: Elena rămâne să ajute, deși nu era obligată și nu era vinovată.
2. Observăm și un al doilea detaliu: „deși ceilalți plecaseră deja”, ceea ce arată că a ales să rămână, nu a fost forțată.
3. O faptă de ajutor, făcută din proprie inițiativă și fără beneficiu personal, arată simțul responsabilității și dorința de a ajuta.

Răspuns: Elena este responsabilă și săritoare. Concluzia se sprijină pe faptul că a rămas din proprie inițiativă să ajute, deși nu era vinovată și ceilalți plecaseră.

1. Pentru caracterizarea directă, numim explicit o trăsătură, fără să o dovedim cu o faptă: de exemplu, „Robert era un băiat vesel și glumeț”.
2. Pentru caracterizarea indirectă, arătăm o faptă din care trăsătura reiese fără să fie numită: de exemplu, „Când echipa a pierdut meciul, Robert a strâns mâna fiecărui coleg și le-a mulțumit pentru joc”.
3. Verificăm că a doua propoziție nu numește direct nicio trăsătură ca „sportiv” sau „fair-play”, ci doar arată fapta.

Răspuns: Exemplu: directă: „Robert era un băiat vesel și glumeț.” Indirectă: „Când echipa a pierdut meciul, Robert a strâns mâna fiecărui coleg și le-a mulțumit pentru joc” (arată fair-play, fără să numească trăsătura).

1. „Domnul Barbu spunea despre Elena că e cea mai serioasă elevă a lui”: caracterizare directă, făcută de alt personaj, trăsătura „seriozitate”.
2. „Purta mereu un caiet de notițe, îngrijit organizat pe capitole”: portret fizic cu sens indirect, sugerează ordine și disciplină.
3. „Pe care îl împrumuta oricui avea nevoie”: caracterizare indirectă prin faptă, sugerează generozitate.
4. „Nu-i nimic, hai s-o facem acum împreună, în pauză”: caracterizare indirectă prin vorbe (dialog), sugerează răbdare și bunăvoință.

Răspuns: Mijloace găsite: caracterizare directă, făcută de alt personaj (seriozitate); portret fizic cu sens indirect (ordine, disciplină); caracterizare indirectă prin faptă (generozitate); caracterizare indirectă prin vorbe (răbdare, bunăvoință).

1. Pentru caracterizarea directă, căutăm o trăsătură numită explicit, indiferent de cine o spune: „după spusele tuturor profesorilor, un exemplu pentru clasă” numește direct calitatea Elenei, prin vocea altor personaje (profesorii).
2. Pentru caracterizarea indirectă, căutăm o faptă din care se deduce o trăsătură, fără s-o numim: „a organizat un joc pentru cei mici” și „a rămas ultima să urce, verificând dacă toată lumea și-a luat bagajele” arată, prin fapte, simțul responsabilității și grija pentru ceilalți.
3. Formulăm răspunsul cerut de tip EN: mijlocul, trăsătura și trimiterea exactă la text.

Răspuns: Caracterizare directă: „după spusele tuturor profesorilor, un exemplu pentru clasă” (făcută de alte personaje). Caracterizare indirectă prin fapte: „a organizat un joc pentru cei mici” și „a rămas ultima să urce, verificând dacă toată lumea și-a luat bagajele”, care arată responsabilitate și grijă pentru ceilalți.