COMPUNEREA CUVINTELOR prin alăturare, contopire și abreviere - EXERCIȚII REZOLVATE (clasele a VII-a și a VIII-a)

Echipa Școala Virtuală · materie predată pe video de prof. Augustin Manta · publicat

Compunerea este mijlocul de îmbogățire a vocabularului prin care din două sau mai multe cuvinte se formează un cuvânt nou, cu un sens unitar: „floarea-soarelui” nu este orice floare, ci o anumită plantă. Mai jos găsești cele trei feluri de compunere, cum recunoști un compus și 8 exerciții rezolvate pas cu pas, de la ușor la greu.

Cum se formează un cuvânt compus

Ce este. Limba română își îmbogățește vocabularul pe cale internă prin derivare (cuvânt de bază + prefix sau sufix: „pădure” → „pădurar”), conversiune (cuvântul trece la altă parte de vorbire: „frumos” adjectiv → „frumosul” substantiv) și compunere. La compunere se unesc două sau mai multe cuvinte (sau părți de cuvinte) și rezultă un cuvânt nou, numit cuvânt compus.

Semnul cel mai sigur al unui compus este sensul unitar: întregul numește un singur lucru, care nu se poate afla adunând sensurile părților. „Gura-leului” este o plantă, nu gura unui leu; „zgârie-nori” este o clădire foarte înaltă.

Cele trei feluri de compunere:

  • prin alăturare: cuvintele se pun unul lângă altul și își păstrează forma. Se scriu cu cratimă („floarea-soarelui”, „câine-lup”, „redactor-șef”, „după-amiază”, „alb-negru”) sau, la unele nume proprii, în cuvinte separate („Baia Mare”);
  • prin contopire (sudare): cuvintele se unesc și se scriu legat, ca un singur cuvânt: „bunăvoință” (bună + voință), „bunăstare” (bună + stare), „dreptunghi” (drept + unghi), „câteodată” (câte + o + dată), „nicidecum” (nici + de + cum), „untdelemn”, „Câmpulung”. Unele manuale o numesc „alăturare cu sudarea termenilor”; este același procedeu;
  • prin abreviere: se unesc literele (sau silabele) de la începutul cuvintelor dintr-o denumire. Rezultă sigle, care se citesc fie pe litere („CFR”, citit „ce-fe-re”, de la Căile Ferate Române), fie ca un cuvânt („ONU”, de la Organizația Națiunilor Unite).

Compusele pot fi diferite părți de vorbire: substantive („zgârie-nori”, „cal-putere”, „Făt-Frumos”), adjective („alb-negru” în „un film alb-negru”), adverbe („astă-vară”, „câteodată”, „nicidecum”), numerale („unsprezece”, din unu + spre + zece), pronume („fiecare”, „cineva”).

Compus, derivat sau grup de cuvinte?

  • un derivat are un singur cuvânt de bază, la care se adaugă un afix: „pădurar” (pădure + -ar), „nefericit” (ne- + fericit). Compusul are cel puțin două cuvinte: „bunăvoință” (bună + voință);
  • un grup de cuvinte păstrează sensul fiecărui cuvânt: „gura leului” (gura animalului) față de compusul „gura-leului” (planta). La fel, „altă dată” (în altă zi) față de compusul „altădată” (odinioară).

Compusele și familia lexicală. Un compus intră în familia lexicală a cuvintelor din care e format: „dreptunghi” face parte și din familia lui „drept”, și din familia lui „unghi”.

Exerciții rezolvate : compunerea cuvintelor

Încearcă întâi singur, apoi deschide rezolvarea și compară pașii.

EXERCIȚIUL 1Compus sau derivatușor

Precizează care dintre cuvintele următoare sunt compuse și care sunt derivate: „câine-lup”, „pădurar”, „bunăstare”, „nefericit”, „zgârie-nori”, „cărticică”, „CFR”, „redactor-șef”.

Rezolvare pas cu pas
  1. Pentru fiecare cuvânt caut din ce e format: din două cuvinte (compus) sau dintr-un cuvânt de bază și un afix (derivat).
  2. „câine-lup” = câine + lup: compus. „pădurar” = pădure + sufixul -ar: derivat.
  3. „bunăstare” = bună + stare: compus. „nefericit” = prefixul ne- + fericit: derivat.
  4. „zgârie-nori” = zgârie + nori: compus. „cărticică” = carte + sufixul -ică (diminutival): derivat.
  5. „CFR” vine din „Căile Ferate Române”, prin abreviere: compus. „redactor-șef” = redactor + șef: compus.

Răspuns: Compuse: „câine-lup”, „bunăstare”, „zgârie-nori”, „CFR”, „redactor-șef”. Derivate: „pădurar”, „nefericit”, „cărticică”.

EXERCIȚIUL 2Elementele componenteușor

Scrie cuvintele din care sunt formate compusele: a) „dreptunghi”; b) „câteodată”; c) „bună-cuviință”; d) „nicidecum”; e) „cal-putere”.

Rezolvare pas cu pas
  1. Despart compusul în cuvintele pe care le recunosc, fără să schimb sensul.
  2. a) „dreptunghi” = drept + unghi (figura care are unghiuri drepte).
  3. b) „câteodată” = câte + o + dată (aici sunt trei cuvinte unite).
  4. c) „bună-cuviință” = bună + cuviință.
  5. d) „nicidecum” = nici + de + cum.
  6. e) „cal-putere” = cal + putere (o unitate de măsură, nu un cal).

Răspuns: a) drept + unghi; b) câte + o + dată; c) bună + cuviință; d) nici + de + cum; e) cal + putere.

EXERCIȚIUL 3Felul compuneriiușor

Precizează prin ce fel de compunere s-a format fiecare cuvânt: a) „după-amiază”; b) „bunăvoință”; c) „ONU”; d) „prim-ministru”; e) „nicidecum”.

Rezolvare pas cu pas
  1. Mă uit la cum se scrie cuvântul: cu cratimă (alăturare), legat (contopire) sau ca siglă din inițiale (abreviere).
  2. a) „după-amiază” se scrie cu cratimă: compunere prin alăturare.
  3. b) „bunăvoință” se scrie legat, iar „bună” și „voință” s-au sudat: compunere prin contopire.
  4. c) „ONU” este format din inițialele denumirii „Organizația Națiunilor Unite”: compunere prin abreviere.
  5. d) „prim-ministru” se scrie cu cratimă: alăturare. e) „nicidecum” se scrie legat: contopire.

Răspuns: a) alăturare (cu cratimă); b) contopire; c) abreviere; d) alăturare (cu cratimă); e) contopire.

EXERCIȚIUL 4Compus sau grup de cuvintemediu

Precizează în care enunț cuvintele subliniate formează un compus și în care sunt un grup de cuvinte obișnuit:
a) „Bunica a plantat gura-leului lângă gard.” / „Dresorul privea în gura leului.”
b) „Altădată, pe aici trecea un râu.” / „Azi nu pot, vino altă dată.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Verific dacă îmbinarea are un sens unitar, diferit de sensul cuvintelor luate separat.
  2. a) În primul enunț e vorba de o plantă, deci sensul nu mai este „gura unui leu”: compus, scris cu cratimă. În al doilea, e chiar gura animalului: grup de cuvinte, fără cratimă.
  3. b) „Altădată” înseamnă „odinioară, demult”: compus prin contopire, scris legat. „Altă dată” înseamnă „în altă zi, în alt moment”: grup de cuvinte, scris separat.
  4. Observ că scrierea (cu cratimă, legat sau separat) arată diferența de sens.

Răspuns: a) „gura-leului” (planta) este compus; „gura leului” este grup de cuvinte. b) „Altădată” (odinioară) este compus; „altă dată” (în altă zi) este grup de cuvinte.

EXERCIȚIUL 5Ce parte de vorbire este compusulmediu

Precizează partea de vorbire a compuselor subliniate:
a) „Astă-vară am învățat să înot.”
b) „Bunicul are un televizor alb-negru.”
c) „În clasă sunt unsprezece băieți.”
d) „Din vârful unui zgârie-nori se vede tot orașul.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Compusul se analizează ca un singur cuvânt: pun întrebarea potrivită pentru tot compusul.
  2. a) Am învățat când? „astă-vară”: arată timpul acțiunii, deci este adverb (de timp).
  3. b) Ce fel de televizor? „alb-negru”: determină substantivul, deci este adjectiv.
  4. c) Câți băieți? „unsprezece”: arată un număr, deci este numeral (cardinal).
  5. d) „zgârie-nori” numește o clădire și poate primi articol („zgârie-norii”): substantiv. Atenție: deși conține verbul „zgârie”, întregul compus este substantiv.

Răspuns: a) adverb; b) adjectiv; c) numeral; d) substantiv.

EXERCIȚIUL 6Formează cuvinte compusemediu

Formează cuvinte compuse după indicații: a) prin abreviere, din „Căile Ferate Române”; b) prin contopire, din „bună” și „stare”; c) prin alăturare, cu cratimă, din „redactor” și „șef”. Alcătuiește apoi un enunț cu compusul de la b).

Rezolvare pas cu pas
  1. a) Iau inițialele cuvintelor din denumire: C (Căile), F (Ferate), R (Române). Rezultă sigla „CFR”.
  2. b) Unesc „bună” și „stare” și le scriu legat: „bunăstare” (situație materială bună).
  3. c) Pun cuvintele unul lângă altul, cu cratimă: „redactor-șef”.
  4. Pentru enunț folosesc sensul unitar al compusului: „Fabrica nouă a adus bunăstare în oraș.”

Răspuns: a) „CFR”; b) „bunăstare”; c) „redactor-șef”. Enunț, de exemplu: „Fabrica nouă a adus bunăstare în oraș.”

EXERCIȚIUL 7Procedee de formare într-un textgreu

Citește textul: „Câteodată, după-amiaza, bunicul ne ducea la câmpul cu floarea-soarelui. Acolo lucra un pădurar bătrân, care ne povestea despre un câine-lup ce păzea pădurea. Nicidecum nu ne plictiseam.”
A. Transcrie cinci cuvinte compuse și precizează felul compunerii.
B. Transcrie un cuvânt derivat și arată cum s-a format.

Rezolvare pas cu pas
  1. Caut cuvintele scrise cu cratimă sau legat, care au un sens unitar.
  2. „Câteodată” (câte + o + dată, scris legat): compunere prin contopire.
  3. „după-amiaza” (compus scris cu cratimă, aici cu valoare de adverb: „în a doua parte a zilei”): compunere prin alăturare.
  4. „floarea-soarelui” (cu cratimă, numele unei plante): alăturare. „câine-lup” (cu cratimă): alăturare.
  5. „Nicidecum” (nici + de + cum, scris legat): contopire.
  6. B. „pădurar” nu e compus: are un singur cuvânt de bază, „pădure”, la care s-a adăugat sufixul -ar. Este derivat.

Răspuns: A. „Câteodată” (contopire), „după-amiaza” (alăturare), „floarea-soarelui” (alăturare), „câine-lup” (alăturare), „Nicidecum” (contopire). B. „pădurar” = pădure + sufixul -ar (derivare).

EXERCIȚIUL 8Tip Evaluare Naționalăgreu

Citește enunțul: „Într-o după-amiază de vară, prim-ministrul a vizitat școala noastră, construită în stilul de altădată.”
A. Transcrie din enunț trei cuvinte compuse și precizează procedeul de formare al fiecăruia.
B. Scrie un cuvânt compus prin abreviere și precizează denumirea din care provine.
C. Explică deosebirea dintre compunere și derivare, folosind câte un exemplu.

Rezolvare pas cu pas
  1. A. Caut compusele: „după-amiază” (alăturare, cu cratimă), „prim-ministrul” (forma articulată a lui „prim-ministru”, alăturare cu cratimă), „altădată” (contopire, scris legat, cu sensul „odinioară”).
  2. Verific și „Într-o”: cratima de aici arată doar că două cuvinte („într” și „o”) se rostesc împreună. Nu formează un cuvânt nou, deci nu e compus.
  3. B. Aleg o siglă cunoscută: „ONU”, din „Organizația Națiunilor Unite”.
  4. C. Compunerea unește cel puțin două cuvinte („bunăvoință” = bună + voință). Derivarea adaugă un prefix sau un sufix la un singur cuvânt de bază („pădurar” = pădure + -ar).

Răspuns: A. „după-amiază” (alăturare), „prim-ministrul” (alăturare), „altădată” (contopire). B. De exemplu „ONU”, din „Organizația Națiunilor Unite”. C. Compunerea unește două sau mai multe cuvinte („bunăvoință” = bună + voință); derivarea adaugă un afix la un cuvânt de bază („pădurar” = pădure + -ar).

Cum recunoști un cuvânt compus

  • Poți despărți cuvântul în cel puțin două cuvinte care există și singure în limbă („bună” + „stare”, „zgârie” + „nori”).
  • Întregul are un sens unitar, diferit de suma părților („gura-leului” este o plantă, „cal-putere” o unitate de măsură).
  • Scrierea te ajută: cratimă (alăturare), scriere legată (contopire) sau siglă din inițiale (abreviere).

Greșeli frecvente la compunerea cuvintelor

  • Consideri compus orice cuvânt cu cratimă. În „într-o” sau „s-a dus”, cratima arată doar rostirea împreună a două cuvinte. Compus e doar ce are un sens unitar, nou („după-amiază”).
  • Confunzi compusul cu derivatul. Un prefix sau un sufix nu este cuvânt de sine stătător. „Nefericit” e derivat (ne- + fericit); „bunăvoință” e compus, pentru că „bună” și „voință” sunt amândouă cuvinte.
  • Analizezi separat părțile compusului. Compusul e un singur cuvânt. În „un televizor alb-negru” nu ai două adjective, ci unul singur, „alb-negru”.

Exersează : compunerea cuvintelor

Din același capitol

Întrebări frecvente despre compunerea cuvintelor

Ce este compunerea, pe scurt?

Este formarea unui cuvânt nou din două sau mai multe cuvinte: „floarea-soarelui”, „bunăvoință”, „CFR”. Cuvântul nou are un sens unitar.

Care sunt felurile compunerii?

Sunt trei: prin alăturare („câine-lup”, „Baia Mare”), prin contopire („bunăstare”, „dreptunghi”) și prin abreviere („CFR”, „ONU”).

Cum știu dacă un compus se scrie cu cratimă, legat sau separat?

Nu există o regulă simplă pentru toate cuvintele. Când nu ești sigur, verifică forma în DOOM (dicționarul ortografic), de exemplu pe dexonline.

Vrei să stăpânești toată materia, nu doar acest subiect?

Lecții video cu profesori, teste și fișe de lucru pentru tot gimnaziul - într-un singur abonament.

Abonează-te - 5 lei prima lună →

Vrei mai mult? Vezi toate resursele de limba română pentru clasele 5-8 →

Verifică-te: 5 întrebări

Alege un răspuns și vezi imediat dacă e corect. Nu se salvează nimic, îl poți relua oricând.

  1. 1. Care dintre următoarele cuvinte este format prin compunere?

  2. 2. Ce tip de compunere există în cuvântul untdelemn?

  3. 3. Care este familia lexicală a cuvântului carte?

  4. 4. Câte cuvinte de bază are un cuvânt format prin compunere?

  5. 5. Care dintre următoarele serii reprezintă o familie lexicală corectă pentru cuvântul floare?

Despre acest articol

Redactat de
Echipa editorială Școala Virtuală. Răspundem de conținutul lui și îl corectăm când găsim o greșeală.
Pe ce se bazează
Programa școlară în vigoare pentru gimnaziu, la limba și literatura română - aceleași noțiuni, în aceeași ordine în care se predau la clasă.
Cine predă tema
Augustin Manta, profesor de limba și literatura română cu 6 ani la catedră, predă lecțiile video de limba și literatura română pentru clasele V-VIII.
Publicat