Înălțimea în triunghiul isoscel — definiție, formulă

de Echipa Școala Virtuală18 iunie 2026

Înălțimea în triunghiul isoscel — definiție, formulă

Știi când ai un triunghi isoscel în față și nu ești sigur de unde „cade" înălțimea? Nu ești singurul. Asta e una dintre cele mai frecvente confuzii la geometrie — mulți elevi trag înălțimea la nimereală, dintr-un vârf oarecare, și apoi se întreabă de ce nu le iese calculul. Înălțimea în triunghiul isoscel are ceva special față de celelalte triunghiuri: atunci când o duci din vârful unghiului dintre laturile egale, face ceva elegant și foarte util — împarte triunghiul exact în jumătate. Practic, dintr-un triunghi isoscel obții două triunghiuri dreptunghice identice. Și tocmai asta îți simplifică enorm calculele. Hai să vedem de ce se întâmplă asta și cum o folosești concret.

📌 Ce vei învăța

  • Vei înțelege ce este înălțimea în triunghiul isoscel și de ce e specială față de celelalte înălțimi
  • Vei ști să găsești înălțimea folosind teorema lui Pitagora, pas cu pas
  • Vei recunoaște greșelile frecvente care duc la calcule greșite
  • Vei rezolva singur exerciții de dificultate diferită, cu răspunsurile la vedere

Vrei să stăpânești toată materia, nu doar acest subiect?

Lecții video cu profesori, teste și fișe de lucru pentru tot gimnaziul — într-un singur abonament.

Abonează-te — 5 lei prima lună →

Ce înseamnă înălțimea în triunghiul isoscel

Să zicem că ai un triunghi isoscel — adică un triunghi cu două laturi egale. Îl numim  ABC , unde  AB=AC  sunt laturile egale, și  BC  este baza. Înălțimea despre care vorbim cel mai des este cea dusă din vârful  A  perpendicular pe baza  BC . O notăm cu  h  sau  AD , unde  D  este piciorul înălțimii — adică punctul unde linia atinge baza. Acum vine partea frumoasă. Fiindcă triunghiul e isoscel, înălțimea din  A  cade exact în mijlocul bazei  BC . Asta înseamnă că  D  este mijlocul lui  BC , deci  BD=DC=BC2 . Practic, înălțimea este și mediană, și bisectoare în același timp. Trei în unu. Asta nu se întâmplă la orice triunghi — e privilegiul triunghiului isoscel.

💡 Regula de bază

În triunghiul isoscel  ABC  cu  AB=AC , înălțimea dusă din  A  pe baza  BC  cade în mijlocul bazei. Dacă notezi piciorul înălțimii cu  D , atunci  BD=DC=BC2 . Înălțimea  h=AD  se calculează cu teorema lui Pitagora din triunghiul dreptunghic  ABD :  h=AB2BD2 .

Exemplu rezolvat pas cu pas

📝 Enunț

Triunghiul isoscel  ABC  are laturile egale  AB=AC=10  cm și baza  BC=12  cm. Calculează înălțimea  AD  corespunzătoare bazei  BC .

🔢 Rezolvare

BD=BC2=122=6 cm AD2=AB2BD2 AD2=10262=10036=64 AD=64=8 cm

✅ Explicație

Primul lucru pe care îl faci e să împarți baza la 2 — pentru că înălțimea cade exact în mijloc. Obții astfel un triunghi dreptunghic cu ipotenuza 10 și o catetă 6. De acolo e Pitagora clasic: scazi pătratele și extragi radical. Simplu, odată ce știi trucul cu mijlocul bazei.

Greșeli frecvente

❌ Greșeala #1: Elevii folosesc toată baza în Pitagora, nu jumătatea ei. Adică scriu  AD2=AB2BC2  cu  BC=12 , în loc de  BD=6 . Rezultatul iese complet greșit — și nu înțeleg de ce.

✅ Corect: Înălțimea împarte baza în două jumătăți egale. Mereu lucrezi cu  BC2  în formula lui Pitagora, nu cu  BC  întreg. Asta e cheia întregului calcul.

❌ Greșeala #2: Se confundă care latură e ipotenuza în triunghiul dreptunghic format. Unii scriu  AB2=AD2BD2 , adică tratează latura egală ca și cum ar fi o catetă mai mică decât înălțimea.

✅ Corect: Ipotenuza este mereu latura din triunghi — adică  AB . Înălțimea  AD  și jumătatea bazei  BD  sunt catetele. Formula corectă:  AB2=AD2+BD2 , deci  AD2=AB2BD2 .

Exerciții rezolvate

Încearcă întâi să rezolvi singur fiecare exercițiu, apoi deschide rezolvarea și compară pașii.

Exercițiul 1. Triunghiul isoscel ABC are AB=AC=5 cm și baza BC=6 cm. Calculează înălțimea AD.

Vezi rezolvarea pas cu pas
BD=BC2=62=3 cm AD2=AB2BD2=5232=259=16 AD=16=4 cm

Împarți baza la 2 ca să afli BD, apoi aplici Pitagora în triunghiul dreptunghic ABD: scazi pătratul catetei BD din pătratul ipotenuzei AB și extragi radical.

Răspuns: AD=4 cm

Exercițiul 2. Un triunghi isoscel are laturile egale de 13 cm și baza de 10 cm. Află înălțimea corespunzătoare bazei.

Vezi rezolvarea pas cu pas
BD=102=5 cm AD2=13252=16925=144 AD=144=12 cm

Același drum ca mai sus: jumătatea bazei devine o catetă, latura egală devine ipotenuza, iar înălțimea e cealaltă catetă.

Răspuns: 12 cm

Exercițiul 3. Triunghiul isoscel ABC are AB=AC=17 cm și înălțimea AD=15 cm. Calculează lungimea bazei BC.

Vezi rezolvarea pas cu pas
BD2=AB2AD2=172152=289225=64 BD=64=8 cm BC=28=16 cm

De data asta pornești invers: cunoști ipotenuza AB și cateta AD, așa că afli cealaltă catetă BD scăzând pătratele. Apoi dublezi, pentru că BD e doar jumătate din bază.

Răspuns: BC=16 cm

Exercițiul 4. Un triunghi isoscel are baza BC=18 cm și înălțimea corespunzătoare bazei AD=12 cm. Calculează lungimea laturilor congruente AB și AC.

Vezi rezolvarea pas cu pas
BD=182=9 cm AB2=AD2+BD2=122+92=144+81=225 AB=225=15 cm

De data asta pornești de la cele două catete ale triunghiului dreptunghic ABD, jumătatea bazei și înălțimea, și aduni pătratele lor ca să afli ipotenuza, care e chiar latura congruentă a triunghiului isoscel.

Răspuns: AB=AC=15 cm

Exercițiul 5. Provocare: Într-un triunghi isoscel, raportul dintre latura congruentă și jumătatea bazei este 5:3, iar înălțimea corespunzătoare bazei este 20 cm. Calculează perimetrul triunghiului.

Vezi rezolvarea pas cu pas

Notăm latura congruentă cu 5k și jumătatea bazei cu 3k, apoi aplicăm Pitagora în triunghiul dreptunghic format cu înălțimea:

25k2=202+9k2 16k2=400 k2=25k=5 AB=55=25 cm BD=35=15 cmBC=30 cm P=225+30=80 cm

Notezi latura congruentă și jumătatea bazei ca multipli ai lui k, respectând raportul din enunț. Rezolvi ecuația pentru k, apoi înlocuiești înapoi ca să afli toate lungimile. La final aduni cele trei laturi pentru perimetru.

Răspuns: P=80 cm

Întrebări frecvente

De ce înălțimea din vârful A cade exact în mijlocul bazei BC?

Fiindcă triunghiul isoscel are o axă de simetrie care trece exact prin vârful  A  și prin mijlocul lui  BC . Dacă „pliezi" triunghiul pe această axă, cele două jumătăți se suprapun perfect. Înălțimea e perpendiculară pe bază — și cade fix pe axa de simetrie, adică în mijlocul bazei. Asta nu e o coincidență, e o consecință directă a egalității laturilor.

Trebuie să știu neapărat teorema lui Pitagora ca să calculez înălțimea?

La clasele 7-8, da — Pitagora e metoda standard și cea mai rapidă. La clasa 5-6, dacă nu ai făcut încă Pitagora, poți primi valoarea înălțimii direct în enunț sau poți lucra cu formule de arie. Dar sincer, odată ce înveți Pitagora, înălțimea în triunghiul isoscel devine unul dintre cele mai simple exerciții de geometrie.

Ce fac dacă nu îmi iese un număr întreg sub radical?

Lași rezultatul sub formă de radical simplificat. De exemplu, dacă obții  48 , îl simplifici:  48=163=43 . Nu e nicio problemă dacă răspunsul nu e un număr întreg — matematica nu promite mereu numere „frumoase". Verifică totuși că nu ai greșit la împărțit baza la 2, că asta e sursa cel mai des a radicalilor ciudați.

Vrei mai mult? Vezi toate resursele de matematică pentru clasele 5-8 →