Școala Virtuală

PRONUMELE RELATIV și adjectivul pronominal relativ - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)

Echipa Școala Virtuală · materie predată pe video de prof. Augustin Manta · actualizat
Share

Pronumele relativ introduce o propoziție subordonată, o leagă de regentă și are o funcție sintactică în propoziția pe care o introduce. Mai jos găsești formele lui, cum îl deosebești de pronumele interogativ și de conjuncție și 8 exerciții rezolvate pas cu pas, de la ușor la greu.

Pronumele relativ: forme, rol și funcții

Ce este. Pronumele relativ face două lucruri deodată: leagă o propoziție subordonată de propoziția ei regentă și ține locul unui cuvânt din regentă, pe care nu îl mai repetăm. De aceea se numește „relativ”: stabilește o relație. „Am citit o carte. Cartea m-a impresionat.” devine „Am citit o carte care m-a impresionat.”

Spre deosebire de conjuncție, pronumele relativ are funcție sintactică în propoziția pe care o introduce: îi poți pune o întrebare. În fraza de mai sus, ce m-a impresionat? „care”: subiect.

Formele pronumelui relativ.

  • care, cel mai des folosit: nominativ și acuzativ care (pe care, cu care, în care), dativ căruia (masculin, neutru), căreia (feminin), cărora (plural), genitiv al / a / ai / ale cărui, cărei, căror;
  • cine, pentru persoane: dativ cui, genitiv al / a / ai / ale cui: „Nu știu cine a sunat.”;
  • ce, invariabil: „Spune-mi ce ai aflat.”;
  • cât, câtă, câți, câte, cu idee de cantitate: „Ia câte vrei.”;
  • formele compuse ceea ce și cel ce, cea ce, cei ce, cele ce: „Ceea ce ai spus e adevărat.”

Cazul se stabilește în subordonată. Forma pronumelui relativ nu o dă cuvântul din regentă, ci funcția pe care o are pronumele în propoziția lui. În „Colegul căruia i-am dat cartea e bolnav.”, cui i-am dat cartea? „căruia”: dativ, complement indirect, chiar dacă „colegul” din regentă e subiect, în nominativ.

Genitivul are două acorduri. La „al cărui, a cărei, ale căror”, articolul (al, a, ai, ale) se acordă cu obiectul posedat, iar partea a doua (cărui, cărei, căror) cu posesorul, adică cu cuvântul din regentă: „băiatul a cărui bicicletă”, „fata al cărei frate”.

Adjectivul pronominal relativ. Când care, ce, cât stau lângă un substantiv și îl determină, nu mai sunt pronume, ci adjective pronominale relative, cu funcția de atribut adjectival: „Nu știu care drum e mai scurt.”, „Alege ce carte vrei.”, „Ia câte mere îți trebuie.”

Relativ sau interogativ? Formele cine, ce, care, cât sunt aceleași. Pronumele interogativ apare într-o întrebare directă, cu semnul întrebării: „Cine a sunat?”. Pronumele relativ introduce o subordonată în interiorul unei fraze: „Nu știu cine a sunat.”

Relativ sau conjuncție? Conjuncția „că” leagă și ea o subordonată, dar nu răspunde la nicio întrebare: „Știu că ai venit.” Pronumele relativ are funcție: „Știu ce ai adus.” (ce ai adus? „ce”: complement direct).

Exerciții rezolvate : pronumele relativ

Încearcă întâi singur, apoi deschide rezolvarea și compară pașii.

EXERCIȚIUL 1Găsește pronumele relativușor

Identifică pronumele relativ și cuvântul din regentă pe care îl înlocuiește:
a) „Merele care au căzut din pom sunt dulci.”
b) „Am întâlnit o fată căreia îi plac florile.”
c) „Cartierul în care locuiesc are un parc mare.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Căutăm cuvântul care deschide o propoziție nouă (cu verb propriu) și care se referă la un cuvânt spus înainte.
  2. a) Propoziția „care au căzut din pom” începe cu care, care ține locul substantivului „merele”: merele au căzut.
  3. b) „căreia îi plac florile”: căreia înlocuiește „fată” (fetei îi plac florile).
  4. c) „în care locuiesc”: pronumele relativ este care, precedat de prepoziția „în”; înlocuiește „cartierul” (locuiesc în cartier).

Răspuns: a) „care”, pentru „merele”; b) „căreia”, pentru „fată”; c) „(în) care”, pentru „cartierul”.

EXERCIȚIUL 2Relativ sau interogativușor

Precizează dacă pronumele îngroșat este relativ sau interogativ:
a) „Cine a spart geamul?”
b) „Vreau să aflu cine a spart geamul.”
c) „Ce ai găsit în sertar?”
d) „Arată-mi ce ai găsit în sertar.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Verificăm dacă enunțul este o întrebare directă sau dacă pronumele deschide o propoziție legată de alt verb.
  2. a) Enunțul este o întrebare directă, cu semnul întrebării: pronume interogativ.
  3. b) „cine a spart geamul” depinde de verbul „să aflu” (ce să aflu?). Pronumele leagă această propoziție de regentă: relativ.
  4. c) Întrebare directă: interogativ.
  5. d) „ce ai găsit în sertar” depinde de „arată-mi” (arată-mi ce?): relativ. Enunțul se încheie cu punct, nu este o întrebare.

Răspuns: a) interogativ; b) relativ; c) interogativ; d) relativ.

EXERCIȚIUL 3Pronume sau adjectiv pronominalușor

Precizează dacă „care”, „ce” și „câte” sunt pronume relative sau adjective pronominale relative:
a) „Nu știu care autobuz merge la gară.”
b) „Autobuzul care merge la gară a plecat.”
c) „Citește ce vrei.”
d) „Citește ce poveste vrei.”
e) „Am cules câte mere am putut.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Pronumele stă singur și ține locul unui substantiv; adjectivul pronominal stă lângă un substantiv și îl determină.
  2. a) „care” stă lângă „autobuz” și îl determină: adjectiv pronominal relativ.
  3. b) „care” stă singur și ține locul lui „autobuzul”: pronume relativ.
  4. c) „ce” stă singur (ce să citești? „ce”): pronume relativ. d) „ce” determină „poveste”: adjectiv pronominal relativ.
  5. e) „câte” determină „mere” și se acordă cu el („mere” este neutru plural, care se acordă ca un feminin plural): adjectiv pronominal relativ.

Răspuns: Pronume relative: b), c). Adjective pronominale relative: a), d), e).

EXERCIȚIUL 4Completează forma lui „care”mediu

Completează cu forma potrivită a pronumelui relativ „care” (care, pe care, căruia, căreia, cărora):
a) „Colega i-am împrumutat caietul mi l-a adus înapoi.”
b) „Filmul l-am văzut aseară a fost lung.”
c) „Copiii le-am citit povestea au adormit.”
d) „Câinele latră este al vecinului.”
e) „Vecinul i-am dus scrisoarea nu era acasă.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Forma o alegem după funcția din subordonată, punând întrebarea verbului din subordonată.
  2. a) Cui i-am împrumutat caietul? Colegei: dativ, feminin singular, deci căreia.
  3. b) Pe cine / ce am văzut? Filmul: complement direct, deci pe care (dublat de „l-”).
  4. c) Cui le-am citit povestea? Copiilor: dativ plural, deci cărora.
  5. d) Cine latră? Câinele: subiect, nominativ, deci care.
  6. e) Cui i-am dus scrisoarea? Vecinului: dativ, masculin singular, deci căruia.

Răspuns: a) căreia; b) pe care; c) cărora; d) care; e) căruia.

EXERCIȚIUL 5Al cărui, a cărei, ale cărormediu

Alege forma corectă de genitiv a pronumelui relativ:
a) „Băiatul (al cărui / a cărui / a cărei) bicicletă s-a stricat merge pe jos.”
b) „Fata (ai cărui / ai cărei / al cărei) frați sunt gemeni stă în banca a doua.”
c) „Copiii (ale căror / ai căror / ale cărora) caiete s-au udat le-au pus la uscat.”
d) „Orașul (al cărui / a cărui / al cărei) parc e renumit primește mulți turiști.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Regula: articolul (al, a, ai, ale) se acordă cu obiectul posedat, care vine după pronume; „cărui / cărei / căror” se acordă cu posesorul, din regentă.
  2. a) Obiectul posedat „bicicletă” este feminin singular, deci „a”. Posesorul „băiatul” este masculin singular, deci „cărui”: a cărui.
  3. b) „frați”: masculin plural, deci „ai”. „fata”: feminin singular, deci „cărei”: ai cărei.
  4. c) „caiete”: neutru plural, care se acordă ca un feminin plural, deci „ale”. „copiii”: plural, deci „căror”: ale căror. Forma „cărora” este de dativ, nu de genitiv.
  5. d) „parc”: neutru singular, care se acordă ca un masculin, deci „al”. „orașul”: neutru singular, deci „cărui”: al cărui.

Răspuns: a) a cărui; b) ai cărei; c) ale căror; d) al cărui.

EXERCIȚIUL 6Cazul și funcția sintacticămediu

Precizează cazul și funcția sintactică a pronumelor relative îngroșate:
a) „Elevul care a câștigat olimpiada este colegul meu.”
b) „Povestea pe care ne-ai spus-o m-a emoționat.”
c) „Profesorul căruia i-am arătat desenul a zâmbit.”
d) „Pictorul al cărui tablou l-am admirat este tânăr.”
e) „Satul în care m-am născut e lângă munte.”
f) „Am uitat subiectul despre care am discutat.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Punem întrebarea verbului din subordonată, nu din regentă.
  2. a) Cine a câștigat? „care”: nominativ, subiect.
  3. b) Pe cine / ce ne-ai spus? „pe care”: acuzativ cu „pe”, complement direct, dublat de „-o”.
  4. c) Cui i-am arătat desenul? „căruia”: dativ, complement indirect, dublat de „i-”.
  5. d) „al cărui” răspunde la întrebarea al cui tablou? și determină substantivul „tablou”: genitiv, atribut pronominal genitival.
  6. e) Unde m-am născut? „în care”: acuzativ cu prepoziția „în”, complement circumstanțial de loc.
  7. f) Despre ce am discutat? „despre care”: acuzativ cu prepoziția „despre”, complement prepozițional.

Răspuns: a) N, subiect; b) Ac, complement direct; c) D, complement indirect; d) G, atribut pronominal genitival; e) Ac, complement circumstanțial de loc; f) Ac, complement prepozițional.

EXERCIȚIUL 7Pronume relativ sau conjuncțiegreu

Precizează dacă cuvântul îngroșat este pronume relativ sau conjuncție. Pentru pronume, precizează funcția sintactică.
a) „Mi-a spus ce a văzut în excursie.”
b) „Mi-a spus că a văzut un urs în excursie.”
c) „Nu știam cine va veni la petrecere.”
d) „Nu știam dacă va veni la petrecere.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Testul: punem întrebarea verbului din propoziția introdusă de cuvânt. Dacă răspunsul este chiar cuvântul, avem pronume; dacă nu, avem conjuncție.
  2. a) Ce a văzut? „ce”. Cuvântul răspunde la întrebare: pronume relativ, complement direct.
  3. b) „a văzut că?” nu are sens; complementul direct al lui „a văzut” este „un urs”. „Că” doar leagă: conjuncție subordonatoare.
  4. c) Cine va veni? „cine”: pronume relativ, subiect al verbului „va veni”.
  5. d) „dacă” nu răspunde la nicio întrebare, iar subiectul lui „va veni” este inclus în verb (el sau ea): conjuncție subordonatoare.

Răspuns: a) pronume relativ, complement direct; b) conjuncție; c) pronume relativ, subiect; d) conjuncție.

EXERCIȚIUL 8Tip Evaluare Naționalăgreu

Se dă textul: „Bunicul avea o livadă în care creșteau peri bătrâni. Vecinul, căruia îi dădea mereu fructe, venea des la el. Nu știu ce povesteau cei doi, dar râdeau mult.”
A. Precizează cazul și funcția sintactică a pronumelor relative subliniate.
B. Unește propozițiile „Am un prieten.” și „Părinții prietenului meu sunt medici.” într-o frază, folosind forma potrivită a pronumelui relativ „care”, și precizează funcția sintactică a acestuia.

Rezolvare pas cu pas
  1. A. „în care”: unde creșteau peri? În livadă. Acuzativ cu prepoziția „în”, complement circumstanțial de loc.
  2. „căruia”: cui îi dădea fructe? Vecinului. Dativ, complement indirect, dublat de pronumele „îi”.
  3. „ce”: ce povesteau cei doi? „ce”. Acuzativ, complement direct al verbului „povesteau”.
  4. B. În a doua propoziție, „prietenului” este posesorul părinților (ai cui părinți?), deci avem nevoie de genitiv. Obiectul posedat „părinții” este masculin plural, deci „ai”; posesorul „prieten” este masculin singular, deci „cărui”.
  5. Fraza: „Am un prieten ai cărui părinți sunt medici.” „Ai cărui” determină substantivul „părinți”: atribut pronominal genitival.

Răspuns: A. „în care”: Ac, complement circumstanțial de loc; „căruia”: D, complement indirect; „ce”: Ac, complement direct. B. „Am un prieten ai cărui părinți sunt medici.”; „ai cărui”: atribut pronominal genitival.

Cum recunoști un pronume relativ

  • Deschide o propoziție cu verb propriu, legată de o altă propoziție din aceeași frază, și se referă la un cuvânt spus înainte sau la o idee.
  • Îi poți pune o întrebare în propoziția pe care o introduce (cine? ce? pe cine? cui? al cui? unde?). Dacă nu poți, ai în față o conjuncție.
  • Stă singur. Dacă „care”, „ce” sau „cât” stă lângă un substantiv și îl determină, e adjectiv pronominal relativ.

Greșeli frecvente la pronumele relativ

  • „Filmul care l-am văzut”. Când „care” este complement direct, se folosește cu prepoziția „pe”: „Filmul pe care l-am văzut”.
  • „Colegul care i-am dat cartea”. Dacă în subordonată răspunde la întrebarea cui?, pronumele trece în dativ: „Colegul căruia i-am dat cartea”, „colega căreia”, „colegii cărora”.
  • Cauți funcția pronumelui în regentă. Pronumele relativ are funcție doar în propoziția pe care o introduce. În „Omul pe care l-am salutat pleacă.”, „pe care” e complement direct al lui „l-am salutat”, nu subiect al lui „pleacă”.

Exersează : pronumele relativ

Fișă de lucru: Pronumele și adjectivul pronominal relativPDF de printat, 6 exerciții Test: Pronumele și adjectivul pronominal, clasa a VII-acu barem (PDF) Test: Fraza, clasa a VII-acu barem (PDF)

Din același capitol

Întrebări frecvente despre pronumele relativ

Care sunt pronumele relative?

„care”, „cine”, „ce”, „cât” (câtă, câți, câte) și formele compuse „ceea ce”, „cel ce” (cea ce, cei ce, cele ce). Cel mai des apare „care”, cu formele „căruia, căreia, cărora” și „al cărui, a cărei, ale căror”.

Cum deosebesc pronumele relativ de cel interogativ?

Interogativul apare într-o întrebare directă: „Cine a venit?”. Relativul introduce o propoziție subordonată într-o frază: „Nu știu cine a venit.”

De ce se spune „a cărei” și nu „a cărui”?

Pentru că „cărei” se acordă cu posesorul feminin: „mama a cărei fiică”. Cu un posesor masculin sau neutru spui „cărui”: „tatăl a cărui fiică”. Articolul „a” se acordă cu obiectul posedat, „fiică”.

Vrei să stăpânești toată materia, nu doar acest subiect?

Lecții video cu profesori, teste și fișe de lucru pentru tot gimnaziul - într-un singur abonament.

Abonează-te - 5 lei prima lună →

Vrei mai mult? Vezi toate resursele de limba română pentru clasele 5-8 →

Verifică-te: 5 întrebări

Alege un răspuns și vezi imediat dacă e corect. Nu se salvează nimic, îl poți relua oricând.

  1. 1. Care dintre următoarele cuvinte este un pronume relativ?

  2. 2. În fraza Cartea care mi-a plăcut era pe raft, cuvântul care este:

  3. 3. În fraza Nu știu ce carte să aleg, cuvântul ce este:

  4. 4. Care este seria care conține NUMAI pronume relative?

  5. 5. În fraza Îmi amintesc cât de mult ai muncit, cuvântul cât este pronume relativ deoarece:

Despre acest articol

Redactat de
Echipa editorială Școala Virtuală. Răspundem de conținutul lui și îl corectăm când găsim o greșeală.
Pe ce se bazează
Programa școlară în vigoare pentru gimnaziu, la limba și literatura română - aceleași noțiuni, în aceeași ordine în care se predau la clasă.
Cine predă tema
Augustin Manta, profesor de limba și literatura română cu 6 ani la catedră, predă lecțiile video de limba și literatura română pentru clasele V-VIII.
Publicat
, actualizat

Exerciții rezolvate din aceeași clasă

PRONUMELE NEHOTĂRÂT și adjectivul pronominal nehotărât - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)

Capitolul 4

PRONUMELE INTEROGATIV și adjectivul pronominal interogativ - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)

Capitolul 4

PRONUMELE NEGATIV și adjectivul pronominal negativ - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)

Capitolul 4

PRONUMELE DE ÎNTĂRIRE, forme, acord și funcția sintactică - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)

Capitolul 4

ARTA SPECTACOLULUI, de la textul dramatic la scenă, cu exemple - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)

Capitolul 5

DIALOGUL ÎN TEXTUL LITERAR: replici, verbe de declarație, didascalii și rolul dialogului - EXERCIȚII REZOLVATE (clasele a VI-a și a VII-a)

Capitolul 5

Prof. Augustin Manta

Lecții video cu

prof. Augustin Manta

Abonează-te acum!doar 5 lei prima lună