
4 iunie 2026
Proporții derivate — definiții si exerciții rezolvate
Stai cu un exercițiu în față și vezi scris ceva de genul „află proporția compusă prin alternare.” Citești de două ori. Poate și de trei. Și totuși nu știi exact ce să faci cu acea propoziție. Asta mi se întâmpla și mie în clasa a 6-a — proporțiile derivate mi se păreau o altă limbă, inventată special ca să mă piardă. De fapt, nu-s altceva decât același raport, rescris în feluri diferite. Practic, proporțiile derivate sunt variante ale aceleiași egalități — obținute prin câteva operații simple, pe care o să le faci tu singur la final. Hai să vedem exact ce înseamnă asta, pas cu pas, fără să sări peste nimic.
📌 Ce vei învăța
- Vei înțelege ce este o proporție și de unde vin proporțiile derivate
- Vei ști să aplici inversarea, alternarea și compunerea proporțiilor
- Vei recunoaște greșelile clasice pe care le face toată lumea la acest subiect
- Vei rezolva singur exerciții cu proporții derivate, inclusiv pe cele mai grele
Proporția de bază — de unde plecăm
Să zicem că ai două rapoarte egale. De exemplu, și . Sunt egale? Da. Asta e o proporție. Scriem și spunem că , , , sunt în proporție. Simplu. Acum, proporțiile derivate sunt exact asta — iei această egalitate și o „răstorni” sau o „amesteci” în moduri precise, fără să strici egalitatea. E ca și cum ai o balanță perfect echilibrată și vrei să muți greutățile — dacă faci mișcările corecte, balanța rămâne în echilibru. Dacă greșești o mișcare, totul se strică. Și tocmai aceste mișcări corecte — inversarea, alternarea, compunerea — le numim proporții derivate.
💡 Regula de bază
Dacă , atunci produsul extremilor este egal cu produsul mijlocilor: . Această proprietate fundamentală rămâne adevărată în orice proporție derivată. Ea e verificarea ta — dacă produsele nu sunt egale, ai greșit undeva.
Cele trei proporții derivate — inversarea, alternarea și compunerea
Plecăm mereu de la . Din ea obținem trei proporții noi, fiecare cu logica ei.
Inversarea înseamnă că întorci ambele rapoarte cu susul în jos. Dacă , atunci . Logic, nu? Dacă două fracții sunt egale și le inversezi pe amândouă în același timp, rămân egale. Gândește-te: dacă , atunci și . Funcționează.
Alternarea înseamnă că schimbi mijlocii între ei. Din obții . Practic, și își schimbă locul. De ce merge? Pentru că rămâne adevărat și după schimbare — verifică singur cu numere concrete.
Compunerea e puțin mai specială. Aduni numărătorul la numitor (sau scazi) și obții o nouă proporție. Uite cele două variante:
Aceasta din urmă — compunerea prin scădere — e cea care îi încurcă cel mai des pe elevi. Reține: aduni sau scazi numărătorul la numitor, dar numitorul rămâne neschimbat.
💡 Rezumat rapid — toate trei
Dacă , atunci:
— Inversare:
— Alternare:
— Compunere (+):
— Compunere (−):
Exemplu rezolvat pas cu pas
📝 Enunț
Se dă proporția . Scrie proporțiile derivate prin inversare, alternare și compunere (prin adunare și prin scădere). Verifică fiecare proporție obținută.
🔢 Rezolvare
Proporția de start:
Inversare (întoarcem ambele rapoarte):
Verificare: și ✓
Alternare (schimbăm mijlocii):
Verificare: și ✓
Compunere prin adunare (adunăm numărătorul la numitor):
Verificare: și ✓
Compunere prin scădere (scădem numărătorul din numitor):
Verificare: și ✓
✅ Explicație
Ai observat că la compunerea prin scădere am obținut numere negative? E perfect normal. Nu înseamnă că ai greșit — înseamnă că în proporția de start. Verificarea cu produsul extremilor și mijlocilor e salvarea ta de fiecare dată: dacă produsele sunt egale, proporția e corectă, indiferent de semnul numerelor.
Greșeli frecvente
❌ Greșeala #1: La compunere, elevii adună numărătorul la numitor pe un singur raport, nu pe ambele. Adică scriu și se miră că nu iese verificarea.
✅ Corect: Operația se face simultan pe ambele rapoarte. Dacă aduni numărătorul la numitor în stânga, faci același lucru și în dreapta: .
❌ Greșeala #2: La alternare, elevii schimbă și numărătorii, nu doar mijlocii. Ajung la — care e tot adevărat, dar nu e alternare, e doar același raport scris invers.
✅ Corect: La alternare schimbi strict mijlocii — adică cu . Rezultatul corect e , nu altceva.
Exerciții rezolvate
- Se dă . Scrie proporția obținută prin inversare. (Răspuns: )
- Pornind de la , scrie proporția derivată prin alternare și verifică rezultatul. (Răspuns: ; verificare: , ✓)
- Se dă proporția . Aplică compunerea prin adunare și prin scădere, apoi verifică ambele proporții obținute. (Răspuns: compunere +: ; compunere −: )
Întrebări frecvente
Trebuie să memorez toate cele patru proporții derivate?
Nu neapărat pe de rost. Dacă înțelegi logica — inversare înseamnă „întorc tot”, alternare înseamnă „schimb mijlocii”, compunere înseamnă „adun sau scad numărătorul la numitor” — le reconstruiești singur în orice moment. Memoratul fără înțeles te lasă baltă exact când ai mai mare nevoie. Mai bine exersează cu 5-6 exemple și le vei ști fără să le fi memorat deliberat.
Cum știu că am aplicat corect o proporție derivată?
Verifici cu produsul extremilor și al mijlocilor. Dacă în proporția obținută, e corectă. E verificarea universală — funcționează pentru orice proporție, derivată sau nu. Eu o fac de fiecare dată, chiar și când sunt sigură că am dreptate. O secundă în plus la verificare îți salvează jumătate de exercițiu.
Proporțiile derivate se aplică și la probleme cu mărimi direct proporționale?
Da, și destul de des. Când ai o problemă unde două mărimi sunt direct proporționale și cunoști trei dintre cele patru valori, construiești o proporție și poți aplica alternarea sau compunerea ca să găsești necunoscuta mai ușor. Practic, proporțiile derivate sunt scurtături — nu le ești obligat să le folosești, dar te ajută să rezolvi mai rapid.

cu Alexandra Pavel
Vrei să înveți cu lecții video?
Sute de lecții video la matematică și română pentru clasele 5–8, structurate pe capitole.
Abonează-te — prima lună 5 lei