CIRCUMSTANȚIALA DE CAUZĂ: conjuncții, întrebări și virgula - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VIII-a)

1. a) Predicatele sunt „a zâmbit” și „primise”, deci două propoziții. De ce a zâmbit Ana? „fiindcă primise o scrisoare de la bunica”. Regentul: „a zâmbit”.
2. b) De ce a pierdut echipa? „deoarece doi jucători erau accidentați”. Regentul: „a pierdut”.
3. c) Subordonata stă la început. De ce am învățat acasă? „Întrucât biblioteca era închisă”. Regentul: „am învățat”.
4. d) Din ce cauză s-a stins lumina? „din cauză că s-a ars siguranța”. Regentul: „s-a stins”.

Răspuns: a) „fiindcă primise o scrisoare de la bunica”, regent „a zâmbit”; b) „deoarece doi jucători erau accidentați”, regent „a pierdut”; c) „Întrucât biblioteca era închisă”, regent „am învățat”; d) „din cauză că s-a ars siguranța”, regent „s-a stins”.

1. Un element de relație format dintr-un singur cuvânt este conjuncție. Unul format din mai multe cuvinte, cu un singur înțeles, este locuțiune conjuncțională.
2. a) „pentru că” are două cuvinte și înseamnă „fiindcă”: locuțiune conjuncțională.
3. b) „deoarece” este un singur cuvânt: conjuncție subordonatoare.
4. c) „de vreme ce” are trei cuvinte și înseamnă „fiindcă”: locuțiune conjuncțională.
5. d) „din pricină că” are trei cuvinte: locuțiune conjuncțională.

Răspuns: a) „pentru că”, locuțiune conjuncțională; b) „deoarece”, conjuncție; c) „de vreme ce”, locuțiune conjuncțională; d) „din pricină că”, locuțiune conjuncțională.

1. Caut în grupul subliniat ideea unei acțiuni sau a unei stări și o exprim printr-un verb la un mod personal, care devine predicat.
2. a) „ceții” devine „era ceață”: „Avionul a aterizat cu întârziere pentru că era ceață.”
3. b) „rușine” devine „îi era rușine”: „Andrei a roșit fiindcă îi era rușine.”
4. c) „ajutorului tău” devine „m-ai ajutat”: „Am reușit deoarece m-ai ajutat.”
5. Verific: întrebarea „din ce cauză?” are același răspuns înainte și după transformare.

Răspuns: a) „…pentru că era ceață.” b) „Andrei a roșit fiindcă îi era rușine.” c) „Am reușit deoarece m-ai ajutat.” Se acceptă și alte conjuncții cauzale.

1. Pun întrebarea de la verbul regent și mă uit la ce cere verbul.
2. a) „a explicat” cere un obiect: ce ne-a explicat? „de ce cad frunzele toamna”. Chiar dacă începe cu „de ce”, subordonata nu spune motivul explicației, ci conținutul ei: completivă directă.
3. b) De ce cad frunzele? „pentru că zilele devin mai reci”: circumstanțială de cauză.
4. c) Ce am aflat? „că s-a anulat ora de sport”: completivă directă.
5. d) Din ce cauză s-a anulat ora? „fiindcă sala era în renovare”: circumstanțială de cauză.

Răspuns: a) completivă directă; b) circumstanțială de cauză; c) completivă directă; d) circumstanțială de cauză.

1. Stabilesc întâi care propoziție este cauza și care este efectul. Cauza devine subordonată.
2. a) Drumul alunecos este motivul, încetinirea este efectul. „Șoferul a încetinit fiindcă drumul era alunecos.” Antepus: „Fiindcă drumul era alunecos, șoferul a încetinit.”
3. b) Bateria descărcată este motivul. „Ceasul s-a oprit deoarece bateria s-a descărcat.” Antepus: „Deoarece bateria s-a descărcat, ceasul s-a oprit.”
4. Când subordonata stă prima, pun virgulă după ea.

Răspuns: a) „Șoferul a încetinit fiindcă drumul era alunecos.” / „Fiindcă drumul era alunecos, șoferul a încetinit.” b) „Ceasul s-a oprit deoarece bateria s-a descărcat.” / „Deoarece bateria s-a descărcat, ceasul s-a oprit.”

1. Caut circumstanțiala de cauză și văd unde stă față de regentă.
2. a) Subordonata „Pentru că se făcuse târziu” stă înaintea regentei, deci se desparte prin virgulă: „Pentru că se făcuse târziu, copiii au plecat acasă.”
3. b) Subordonata stă după regentă. Aici virgula nu este obligatorie: fraza este corectă.
4. c) „Din cauză că autobuzul nu mai venea” este antepusă: „Din cauză că autobuzul nu mai venea, am luat un taxi.”

Răspuns: a) „Pentru că se făcuse târziu, copiii au plecat acasă.” b) corect; c) „Din cauză că autobuzul nu mai venea, am luat un taxi.”

1. Nu mă iau după cuvântul „cum”, ci pun întrebarea de la regent și încerc să înlocuiesc „cum” cu un sinonim.
2. a) De ce a lăsat poștașul un aviz? Pentru că nu răspundea nimeni. Pot înlocui: „Fiindcă nu răspundea nimeni…”. Subordonata este circumstanțială de cauză, iar „cum” este conjuncție cu sensul „fiindcă”.
3. b) Ce mă întreb? „cum a deschis cutia”. Subordonata completează verbul „a se întreba”: completivă directă. Aici „cum” este adverb relativ.
4. c) Cum a desenat harta? În felul în care i-a arătat profesorul: circumstanțială de mod, introdusă prin adverbul relativ „cum”.

Răspuns: a) circumstanțială de cauză („cum” = „fiindcă”); b) completivă directă; c) circumstanțială de mod.

1. a) Subordonata depinde de „a rămas”: de ce a rămas portul liniștit? „fiindcă nicio barcă nu plecase”. Este circumstanțială de cauză, introdusă prin conjuncția „fiindcă”.
2. b) Cealaltă: „Deoarece se anunțase furtună”. De ce nu au ieșit pescarii în larg? Regenta ei este „pescarii nu au ieșit în larg”.
3. c) Circumstanțiala „Deoarece se anunțase furtună” stă înaintea regentei, deci se desparte prin virgulă.
4. d) Aleg un efect și o cauză: „Am ajuns târziu din cauză că trenul a avut întârziere.”

Răspuns: a) circumstanțială de cauză; b) „Deoarece se anunțase furtună”, regenta „pescarii nu au ieșit în larg”; c) subordonata este așezată înaintea regentei; d) de exemplu: „Am ajuns târziu din cauză că trenul a avut întârziere.”