CIRCUMSTANȚIALUL DE CAUZĂ, cum îl recunoști - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)
Circumstanțialul de cauză este partea secundară de propoziție care arată motivul pentru care se întâmplă acțiunea și răspunde la întrebările din ce cauză?, de ce?: „N-a ieșit la joacă din cauza ploii.” Mai jos găsești cum îl recunoști, prin ce se exprimă și 8 exerciții rezolvate pas cu pas, de la ușor la greu.
Ce este circumstanțialul de cauză
Definiție. Circumstanțialul de cauză este partea secundară de propoziție care arată motivul, pricina pentru care se petrece acțiunea exprimată de predicat. Determină, de obicei, un verb.
Întrebări: din ce cauză?, de ce?, din ce motiv?. Le pui direct de la predicat.
Prin ce se exprimă:
- substantiv cu prepoziție: din cauza, din pricina, datorită, de, pentru: „A întârziat din cauza traficului.”, „Tremura de frig.”;
- pronume cu prepoziție: „S-a certat din cauza lui.”;
- propoziție subordonată cauzală, introdusă prin pentru că, fiindcă, deoarece, căci: „N-a ieșit pentru că ploua.” La nivel de frază, aceasta se numește propoziție circumstanțială de cauză.
Cauza nu este scopul. Cauza este un motiv care există deja, în trecut sau în prezent, și a dus la acțiune: „A plâns de durere” (durerea exista deja). Scopul este o intenție, ceva ce urmează, pentru care se face acțiunea: „A luat medicamente ca să nu mai doară” (scopul e viitor, nu s-a împlinit încă). Întrebarea le deosebește: din ce cauză? pentru cauză, cu ce scop? pentru scop. Regăsești circumstanțialul de scop, pe larg, în articolul dedicat lui.
Atenție la „datorită”: introduce tot un circumstanțial de cauză, la fel ca „din cauza”. Nu se acordă cu substantivul care urmează: „datorită ploii”, nu „datorite ploii”.
Exerciții rezolvate : circumstanțialul de cauză
Încearcă întâi singur, apoi deschide rezolvarea și compară pașii.
EXERCIȚIUL 1Găsește circumstanțialul de cauzăușor
Identifică circumstanțialul de cauză din fiecare propoziție și precizează prin ce se exprimă:
a) „Copiii au întârziat la școală din cauza zăpezii.”
b) „Radu a lipsit de la antrenament din pricina unei răceli.”
c) „Ana zâmbea de bucurie.”
Rezolvare pas cu pas
- a) Punem întrebarea de la predicatul „au întârziat”: din ce cauză au întârziat? Din cauza zăpezii. Este substantiv („zăpezii”) cu prepoziția „din cauza”.
- b) Din ce cauză a lipsit? Din pricina unei răceli. Substantiv cu prepoziția „din pricina”.
- c) De ce zâmbea? De bucurie. Substantiv („bucurie”) cu prepoziția „de”.
Răspuns: a) „din cauza zăpezii”, substantiv cu prepoziție; b) „din pricina unei răceli”, substantiv cu prepoziție; c) „de bucurie”, substantiv cu prepoziție.
EXERCIȚIUL 2Completează cu un circumstanțial de cauzăușor
Completează fiecare enunț cu un circumstanțial de cauză potrivit:
a) „Meciul a fost amânat .” (o cauză legată de vreme)
b) „Elevul a fost lăudat .” (o cauză legată de rezultatul lui)
c) „Nu am putut dormi .” (o cauză legată de zgomot)
Rezolvare pas cu pas
- a) Căutăm răspunsul la din ce cauză a fost amânat?: „din cauza ploii”, „din pricina furtunii”.
- b) Din ce cauză a fost lăudat?: „pentru rezultatul obținut”, „datorită notei mari”.
- c) Din ce cauză n-am putut dormi?: „din cauza zgomotului”, „din pricina vecinilor gălăgioși”.
Răspuns: De exemplu: a) din cauza ploii; b) datorită notei mari; c) din cauza zgomotului. Se acceptă orice grup care răspunde la „din ce cauză?”.
EXERCIȚIUL 3Cauză sau scop?mediu
Precizează dacă partea subliniată este circumstanțial de cauză sau circumstanțial de scop:
a) „N-a venit la petrecere din cauza vremii urâte.”
b) „A plecat devreme ca să prindă trenul.”
c) „Plângea de emoție.”
d) „A economisit bani pentru o bicicletă nouă.”
Rezolvare pas cu pas
- a) Vremea urâtă exista deja și a împiedicat venirea: motiv real, din trecut. Din ce cauză? Circumstanțial de cauză.
- b) Prinderea trenului este o intenție, ceva ce urmează după plecare. Cu ce scop? Circumstanțial de scop.
- c) Emoția exista deja în momentul plânsului: motiv real. Circumstanțial de cauză.
- d) Bicicleta este o intenție pentru care economisește, nu un motiv existent. Circumstanțial de scop.
Răspuns: a) circumstanțial de cauză; b) circumstanțial de scop; c) circumstanțial de cauză; d) circumstanțial de scop.
EXERCIȚIUL 4Transformă substantivul în propoziție cauzalămediu
Transformă circumstanțialul de cauză, exprimat prin substantiv cu prepoziție, în propoziție subordonată cauzală:
a) „S-a îmbolnăvit din cauza frigului.”
b) „A câștigat cursa datorită antrenamentului.”
Rezolvare pas cu pas
- a) „din cauza frigului” devine o propoziție cu conjuncție cauzală: „S-a îmbolnăvit pentru că a fost frig.” sau „fiindcă a fost frig.”
- b) „datorită antrenamentului” devine: „A câștigat cursa pentru că s-a antrenat mult.” sau „deoarece s-a antrenat mult.”
- Verificăm: întrebarea „din ce cauză?” primește același răspuns înainte și după transformare, deci funcția rămâne aceeași.
Răspuns: a) „pentru că a fost frig” (sau „fiindcă a fost frig”); b) „pentru că s-a antrenat mult” (sau „deoarece s-a antrenat mult”).
EXERCIȚIUL 5Cauza dintr-o frazămediu
Subliniază propoziția care are funcția de circumstanțial de cauză în fraza: „Elevii au aplaudat, fiindcă spectacolul le-a plăcut foarte mult.” Precizează conjuncția și explică de ce nu este propoziție de scop.
Rezolvare pas cu pas
- Fraza are două propoziții: „Elevii au aplaudat” (principală) și „fiindcă spectacolul le-a plăcut foarte mult” (secundară).
- Punem întrebarea de la predicatul „au aplaudat”: din ce cauză au aplaudat? Fiindcă spectacolul le-a plăcut.
- Propoziția e introdusă de conjuncția cauzală „fiindcă” și arată un motiv care exista deja (spectacolul le-a plăcut), nu o intenție. Nu poate fi scop, pentru că nu răspunde la „cu ce scop?”.
Răspuns: „fiindcă spectacolul le-a plăcut foarte mult”, propoziție circumstanțială de cauză, introdusă prin conjuncția „fiindcă”.
EXERCIȚIUL 6Corectează greșelilegreu
Corectează greșelile din explicații:
a) „În propoziția «A întârziat ca să evite aglomerația», partea subliniată e circumstanțial de cauză.”
b) „Circumstanțialul de cauză este întotdeauna un singur cuvânt.”
c) „În «Plângea de bucurie», «de bucurie» arată scopul plânsului.”
Rezolvare pas cu pas
- a) „ca să evite aglomerația” răspunde la cu ce scop?, nu la din ce cauză?: e circumstanțial de scop, nu de cauză.
- b) Circumstanțialul de cauză poate fi un cuvânt („de frig”), un grup de cuvinte („din cauza zăpezii”) sau o propoziție întreagă („fiindcă a nins”).
- c) Bucuria exista deja în momentul plânsului: e un motiv real, deci circumstanțial de cauză, nu de scop.
Răspuns: a) circumstanțial de scop, nu de cauză; b) fals, poate fi și grup de cuvinte, și propoziție; c) circumstanțial de cauză, nu de scop.
EXERCIȚIUL 7Cauza cu propoziție dublă în frazăgreu
Identifică, în fraza „Copacii s-au uscat, deoarece a fost secetă, iar recolta a fost slabă din cauza asta”, toate elementele cu funcție de circumstanțial de cauză și precizează, pentru fiecare, prin ce se exprimă.
Rezolvare pas cu pas
- Prima cauză: din ce cauză s-au uscat copacii? „deoarece a fost secetă”. Este propoziție subordonată cauzală, introdusă de conjuncția „deoarece”.
- A doua cauză: din ce cauză a fost recolta slabă? „din cauza asta”. Este pronume demonstrativ cu prepoziția „din cauza”, care reia ideea din prima parte a frazei.
- Cele două cauze sunt legate logic: seceta a produs uscarea copacilor, iar aceasta, la rândul ei, a produs recolta slabă.
Răspuns: „deoarece a fost secetă”: propoziție subordonată cauzală; „din cauza asta”: pronume demonstrativ cu prepoziție, circumstanțial de cauză.
EXERCIȚIUL 8Exercițiu tip Evaluare Naționalăgreu
Precizează valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvântului subliniat din enunțul: „Excursia a fost amânată din cauza furtunii.”
Rezolvare pas cu pas
- Identificăm partea de vorbire: „furtunii” este substantiv comun, feminin, la genitiv, precedat de locuțiunea prepozițională „din cauza”, care cere cazul genitiv.
- Punem întrebarea de la predicatul „a fost amânată”: din ce cauză a fost amânată? Din cauza furtunii.
- Formulăm răspunsul așa cum se cere la Evaluarea Națională: valoarea morfologică, apoi funcția sintactică.
Răspuns: „furtunii”: substantiv comun, feminin, genitiv, cu funcția sintactică de circumstanțial de cauză (grupul „din cauza furtunii”).
Cum recunoști circumstanțialul de cauză
- Pui întrebarea de la predicat: dacă primești răspuns la din ce cauză? sau de ce?, ai circumstanțial de cauză.
- Motivul există deja, în trecut sau în prezent. Dacă motivul e o intenție pentru viitor, ai de-a face cu circumstanțialul de scop, nu cu cel de cauză.
- De obicei e introdus de prepozițiile „din cauza”, „din pricina”, „datorită”, „de”, sau de conjuncțiile „pentru că”, „fiindcă”, „deoarece”, „căci”.
Greșeli frecvente la circumstanțialul de cauză
- Confunzi cauza cu scopul. „Ca să prindă trenul” arată o intenție (scop), nu un motiv existent (cauză). Întrebarea le deosebește sigur.
- Crezi că circumstanțialul de cauză e mereu un singur cuvânt. Poate fi și propoziție întreagă: „fiindcă a nins”.
- Pui întrebarea greșită. „Unde?” duce la circumstanțial de loc, nu de cauză. Pentru cauză întrebi mereu „din ce cauză?” sau „de ce?”.
Exersează : circumstanțialul de cauză
Din același capitol
- Circumstanțialul de scop, explicat cu exerciții rezolvate
- Circumstanțialul de mod, cum îl recunoști
- Lecția: Circumstanțialul de scop
- Test: Fraza, clasa a VII-a
- Adverbul, ce este, felurile și gradele de comparație
Întrebări frecvente despre circumstanțialul de cauză
Care e diferența dintre circumstanțialul de cauză și cel de scop?
Cauza e un motiv care există deja („de frig”), scopul e o intenție pentru viitor („ca să nu răcească”). Întrebările le deosebesc: „din ce cauză?” pentru cauză, „cu ce scop?” pentru scop.
Circumstanțialul de cauză poate fi o propoziție întreagă?
Da. La nivel de frază se numește propoziție circumstanțială (subordonată) de cauză și e introdusă prin „pentru că”, „fiindcă”, „deoarece” sau „căci”.
Ce prepoziții introduc de obicei circumstanțialul de cauză?
„din cauza”, „din pricina”, „datorită” și, mai simplu, „de”: „tremura de frig”.
Vezi și lecția video: explicația completă, pas cu pas, în 14. Circumstanțialul de cauză.
Exersează cu fișa de lucru: Circumstanțialul de cauză — fișă de lucru — temă printabilă, cu rezolvări separate.
Vrei să stăpânești toată materia, nu doar acest subiect?
Lecții video cu profesori, teste și fișe de lucru pentru tot gimnaziul - într-un singur abonament.
Abonează-te - 5 lei prima lună →Vrei mai mult? Vezi toate resursele de limba română pentru clasele 5-8 →
Verifică-te: 5 întrebări
Alege un răspuns și vezi imediat dacă e corect. Nu se salvează nimic, îl poți relua oricând.
1. Ce fel de parte de propoziție este circumstanțialul de cauză?
2. La ce întrebări răspunde circumstanțialul de cauză?
3. Identifică circumstanțialul de cauză din propoziția: A lipsit de la școală din cauza bolii.
4. Prin ce parte de vorbire este exprimat circumstanțialul de cauză în propoziția: A căzut de frică.
5. Care dintre următoarele propoziții conține un circumstanțial de cauză?
Despre acest articol
- Redactat de
- Echipa editorială Școala Virtuală. Răspundem de conținutul lui și îl corectăm când găsim o greșeală.
- Pe ce se bazează
- Programa școlară în vigoare pentru gimnaziu, la limba și literatura română - aceleași noțiuni, în aceeași ordine în care se predau la clasă.
- Cine predă tema
- Augustin Manta, profesor de limba și literatura română cu 6 ani la catedră, predă lecțiile video de limba și literatura română pentru clasele V-VIII.
- Publicat
- , actualizat
Exerciții rezolvate din aceeași clasă
TIPURI DE VERBE: predicative, copulative și auxiliare - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)
Capitolul 2
Categoriile gramaticale ale verbului: ghid complet clasele 5-8
Capitolul 2
CIRCUMSTANȚIALUL DE SCOP, cum îl recunoști - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)
Capitolul 2
TEXTUL LIRIC: eul liric, figuri de stil, imagini artistice și versificație - EXERCIȚII REZOLVATE (clasele a VII-a și a VIII-a)
Capitolul 3
EXPRIMAREA EMOȚIILOR în texte literare, tehnici și exemple - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a V-a)
Capitolul 3
POEZIA MODERNĂ: trăsături, vers liber și imagini neașteptate - EXERCIȚII REZOLVATE (clasele a VII-a și a VIII-a)
Capitolul 3
