COMPARAȚIA, figura de stil, structura și exemple - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a V-a)

1. Căutăm elementul despre care vorbim: „lacul”. Acesta este termenul comparat.
2. Căutăm cuvântul de legătură: „ca”.
3. Căutăm elementul cu care se face apropierea: „o oglindă”. Acesta este termenul comparant, ales pentru trăsătura comună: suprafața netedă, liniștită.

Răspuns: Termenul comparat: „lacul”; cuvântul de legătură: „ca”; termenul comparant: „o oglindă”.

1. a) „ca” face parte din grupul „ca să”, cu sens de scop. Nu există un termen comparant. Nu este comparație.
2. b) există termen comparat („norii”), cuvânt de legătură („ca”) și termen comparant („niște corăbii albe”). Este comparație.
3. c) „Mihai” este comparat cu „Andrei” prin legătura „la fel de... ca”. Este comparație, chiar dacă cuvântul de legătură are mai multe cuvinte.

Răspuns: a) nu este comparație; b) este comparație; c) este comparație.

1. a) Căutăm ceva care șuieră sau are un sunet asemănător vântului: „un șarpe”, „o sirenă”.
2. b) Căutăm ceva vesel, plin de energie: „o rază de soare”, „o floare în vânt”.
3. c) Căutăm ceva care se desfășoară rar, cu greutate: „un pârâu de munte iarna”, „un ceas vechi”.
4. În toate cazurile, termenul comparant trebuie să aibă o trăsătură clar comună cu termenul comparat, nu orice cuvânt.

Răspuns: De exemplu: a) ca un șarpe; b) precum o rază de soare; c) asemenea unui ceas vechi. Se acceptă orice termen comparant potrivit.

1. a) Nu există cuvânt de legătură: „luna” este direct „o monedă de argint”. Este metaforă.
2. b) Există cuvântul de legătură „ca” între „luna” și „o monedă de argint”. Este comparație.
3. c) La fel ca la a), lipsește cuvântul de legătură: „gândurile” sunt direct „nori negri”. Este metaforă.

Răspuns: a) metaforă; b) comparație; c) metaforă.

1. Identificăm ce se descrie: bătăile inimii, într-un moment de emoție sau efort.
2. Un ciocan lovește puternic și ritmic: trăsătura comună este forța și ritmul loviturilor, potrivite pentru o inimă care bate tare.
3. O pană, în schimb, sugerează ceva ușor și lin, trăsătură opusă unei inimi care bate puternic. De aceea „ca o pană” nu ar fi potrivit aici.

Răspuns: Trăsătura comună este forța și ritmul loviturilor. „Ca o pană” ar sugera ușurință, nu putere, deci nu s-ar potrivi cu ideea de inimă care bate tare.

1. Comparația este o figură de stil, dar figurile de stil nu sunt limitate la poezie: apar și în proză și în vorbirea obișnuită.
2. În vorbirea de zi cu zi folosim frecvent comparații: „e tăcut ca un mormânt”, „aleargă ca vântul”, „e rece ca gheața”.
3. Aceste exemple arată că oamenii folosesc comparația instinctiv, pentru a se face mai bine înțeleși, nu doar în texte literare.

Răspuns: Afirmația e greșită pentru că folosim comparații și în proză, și în vorbirea zilnică: „e tăcut ca un mormânt”, „rece ca gheața” sunt comparații obișnuite, nu doar poetice.

1. „ploaia... deasă ca o perdea”: termen comparat „ploaia”, cuvânt de legătură „ca”, termen comparant „o perdea”.
2. „frunzele... asemenea unor bărcuțe”: termen comparat „frunzele”, cuvânt de legătură „asemenea”, termen comparant „unor bărcuțe”.
3. „copiii... iuți ca niște iepuri”: termen comparat „copiii”, cuvânt de legătură „ca”, termen comparant „niște iepuri”.

Răspuns: Trei comparații: ploaia - ca - o perdea; frunzele - asemenea - unor bărcuțe; copiii - ca - niște iepuri.

1. Verificăm dacă există o trăsătură comună clară între zăpadă și noapte: zăpada e albă, noaptea e, de obicei, întunecată.
2. Cele două elemente nu au trăsătura pe care comparația vrea s-o scoată în evidență (albul), deci comparația nu funcționează.
3. Alegem un termen comparant care are cu adevărat trăsătura de alb: „laptele”, „varul”, „hârtia”.

Răspuns: Comparația nu e reușită pentru că noaptea nu e albă, deci lipsește trăsătura comună. Variantă corectă: „Zăpada era albă ca laptele.”