COMPLEXITATEA PERSONAJULUI, static sau dinamic - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)

1. a) Cezar are o singură trăsătură, care se repetă la fel „de fiecare dată”, „indiferent de situație”: personaj simplu.
2. b) Mihai are două laturi diferite, chiar contradictorii, în funcție de context (vesel cu prietenii, nedrept cu fratele): personaj complex.

Răspuns: a) simplu; b) complex.

1. a) Cezar rămâne „la fel” pe tot parcursul textului: personaj static.
2. b) Mihai se schimbă de la „nu împărțea nimic” la „a învățat să ajute”: personaj dinamic.

Răspuns: a) static; b) dinamic.

1. Căutăm o faptă a altcuiva care schimbă comportamentul lui Mihai, nu doar o întâmplare oarecare.
2. „Colegul lui a renunțat la premiu ca Mihai să poată juca finala” este gestul care îl surprinde pe Mihai.
3. Rezultatul acestei fapte se vede imediat: Mihai mulțumește și împarte dulciurile, ceea ce arată schimbarea.

Răspuns: Fapta care declanșează schimbarea: colegul renunță la premiu pentru ca Mihai să poată juca finala. Rezultatul: Mihai mulțumește și împarte dulciurile, spre deosebire de comportamentul lui de la început.

1. a) Cearta este între Mihai și fratele lui, deci lupta e cu altcineva, din afară: conflict exterior.
2. b) Lupta este între ce „știa că trebuie” și ce „simțea”, deci se dă în interiorul lui: conflict interior.

Răspuns: a) conflict exterior; b) conflict interior.

1. Identificăm conflictul: cearta dintre Cezar și vecin, deci un conflict exterior.
2. Verificăm dacă, după conflict, Cezar se schimbă în vreun fel: textul spune că „a rămas la fel de nemulțumit toată ziua”, deci nu învață nimic și nu-și schimbă atitudinea.
3. Un personaj poate trece printr-un conflict fără să devină dinamic, dacă la final rămâne exact ca la început.

Răspuns: Conflict exterior, între Cezar și vecin. Cezar rămâne static pentru că, după conflict, nu se schimbă: „a rămas la fel de nemulțumit toată ziua”.

1. Căutăm două trăsături diferite, care nu s-ar potrivi de obicei la același personaj.
2. Prima: „hotărât să câștige, chiar dacă asta însemna să fie mai dur cu colegii” arată ambiție, uneori dusă până la duritate.
3. A doua: „era singurul care rămânea... s-o ajute pe fata cea mai mică” arată răbdare și generozitate.
4. Cele două trăsături nu se potrivesc într-un personaj simplu, cu o singură etichetă: prezența lor împreună arată complexitate.

Răspuns: Mihai este ambițios, uneori dur, dar și răbdător și generos cu colegii mai slabi. Cele două trăsături contradictorii, prezente în același personaj, arată complexitate.

1. La început, Mihai are o singură atitudine constantă: îi ceartă pe colegi când greșesc, ceea ce pare, la prima vedere, un personaj simplu.
2. Conflictul apare când chiar el ratează golul și simte, probabil, rușine sau vinovăție: este un conflict interior, chiar dacă textul nu-l numește direct, ci îl arată prin tăcerea lui („a rămas tăcut multă vreme”).
3. Reacția neașteptată a colegilor (încurajarea, nu cearta) este declanșatorul din exterior care intră în contact cu acest conflict interior.
4. La antrenamentul următor, Mihai reacționează diferit față de început: în loc să certe, încurajează. Această schimbare, vizibilă în comportament, arată că Mihai este personaj dinamic.
5. Faptul că Mihai are, în aceeași poveste, atât o latură dură, cât și una care învață și se schimbă, arată complexitate, nu doar o etichetă simplă de „coleg dur”.

Răspuns: Mihai pornește ca personaj care pare simplu (mereu dur cu greșelile altora). Propria greșeală și încurajarea neașteptată a colegilor declanșează un conflict interior (rușine, regândire). Schimbarea vizibilă din finalul textului (încurajează, nu mai ceartă) arată că este personaj dinamic, iar prezența celor două atitudini diferite în aceeași poveste arată complexitate.

1. Identificăm conflictul: greșeala aparține de data aceasta chiar lui Mihai, nu colegilor pe care îi acuza înainte, ceea ce îl pune într-o situație nouă, de confruntare cu propria greșeală: conflict interior.
2. Căutăm dovezi ale efectului acestui conflict: „pentru prima dată, și-a cerut scuze în fața tuturor” arată o schimbare de comportament față de „arunca vina pe coechipieri”.
3. Explicăm legătura cu complexitatea: personajul avea o singură trăsătură vizibilă la început (aruncă vina pe alții), dar conflictul interior scoate la iveală o altă latură, capacitatea de a-și recunoaște greșeala, ceea ce face personajul mai complex.

Răspuns: Conflict interior: Mihai trebuie să facă față propriei greșeli, nu vinei altcuiva. Dovezi: trecerea de la „arunca vina pe coechipieri” la faptul că „pentru prima dată, și-a cerut scuze în fața tuturor”. Această schimbare arată o latură nouă a personajului, care contribuie la complexitatea lui.