INTERSECȚIA MULȚIMILOR - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VI-a)

Echipa Școala Virtuală · materie predată pe video de prof. Alexandra Pavel · actualizat

Intersecția a două mulțimi, A∩B, conține doar elementele care se află în ambele mulțimi în același timp. Mai jos găsești notația, proprietățile și 8 exerciții rezolvate pas cu pas, strict pe operația de intersecție, de la ușor la greu.

Intersecția mulțimilor: definiție și proprietăți

Presupunem cunoscute descrierea și notațiile de bază ale mulțimilor. Aici ne oprim strict asupra operației de intersecție; pentru reuniune și diferență, vezi operații cu mulțimi.

Definiție. Intersecția mulțimilor A și B este mulțimea elementelor comune, care aparțin în același timp și lui A, și lui B:

A∩B= {x|x∈A și x∈B}

Dacă un element e doar în A sau doar în B, nu intră în intersecție. Doar ce e comun trece.

Proprietăți. Intersecția este comutativă (A∩B=B∩A) și asociativă ((A∩B)∩C= A∩(B∩C)). Dacă A⊆B, atunci A∩B=A. Orice mulțime intersectată cu mulțimea vidă dă mulțimea vidă: A∩⌀= ⌀.

Cazul special. Dacă A∩B= ⌀, mulțimile se numesc disjuncte - nu au niciun element comun.

Un truc simplu care te scapă de confuzii: pentru fiecare element din prima mulțime, pui o singură întrebare - „e și în a doua mulțime?" Dacă răspunsul e da, elementul intră în intersecție; dacă e nu, îl elimini. Nu trebuie să verifici și invers, plecând de la a doua mulțime, pentru că ai obține exact aceleași elemente comune.

Ideea de „element comun" apare des și în afara matematicii, chiar dacă nu îi spui așa: doi prieteni care compară listele de invitați la o petrecere, doi profesori care compară listele de elevi corigenți, sau tu care compari materiile pe care le ai atât luni, cât și miercuri. De fiecare dată, cauți exact ce se regăsește în ambele liste, iar restul rămâne în afara intersecției.

Exerciții rezolvate : intersecția mulțimilor

Încearcă întâi singur, apoi deschide rezolvarea și compară pașii.

EXERCIȚIUL 1Aplicare directăușor

Se dau mulțimile A= {3, 6, 9, 12, 15} și B= {2, 4, 6, 8, 12}. Determină A∩B.

Rezolvare pas cu pas
  1. Verific fiecare element din A: este și în B?
  2. 3∉B, 6∈B, 9∉B, 12∈B, 15∉B.
  3. Doar 6 și 12 trec testul dublu.

Răspuns: A∩B={6,12}

EXERCIȚIUL 2O mulțime inclusă în cealaltăușor

Se dau A= {x∈ℕ|x≤12} și B= {x∈ℕ|x par, x≤12}. Determină A∩B.

Rezolvare pas cu pas
  1. Scriem mulțimile prin enumerare: A= {0, 1, 2, …, 12} și B= {0, 2, 4, 6, 8, 10, 12}.
  2. Fiecare element al lui B este și în A, deci B⊆A.
  3. Când o mulțime e inclusă în cealaltă, intersecția este chiar mulțimea mai mică: A∩B=B.

Răspuns: A∩B= {0, 2, 4, 6, 8, 10, 12}

EXERCIȚIUL 3Trei mulțimimediu

Se dau A= {2, 4, 6, 8, 10, 12}, B={3,6,9,12} și C={4,8,12,16}. Determină (A∩B)∩C.

Rezolvare pas cu pas
  1. Calculăm întâi paranteza: A∩B. Elementele comune lui A și B sunt 6 și 12, deci A∩B={6,12}.
  2. Intersectăm rezultatul cu C: din {6,12}, doar 12 e și în C.
  3. Datorită asociativității, ordinea în care grupezi cele trei mulțimi nu schimbă rezultatul final.

Răspuns: (A∩B)∩C= {12}

EXERCIȚIUL 4Divizorii a două numeremediu

A este mulțimea divizorilor naturali ai lui 30, iar B este mulțimea divizorilor naturali ai lui 45. Determină A∩B.

Rezolvare pas cu pas
  1. Scriem divizorii fiecărui număr: A= {1, 2, 3, 5, 6, 10, 15, 30} și B= {1, 3, 5, 9, 15, 45}.
  2. Comparăm listele și păstrăm doar valorile comune: 1,3,5 și 15 apar în ambele.
  3. Intersecția divizorilor a două numere este chiar mulțimea divizorilor celui mai mare divizor comun al lor; aici c.m.m.d.c.(30, 45) = 15, iar divizorii lui 15 sunt exact valorile găsite.

Răspuns: A∩B= {1, 3, 5, 15}

EXERCIȚIUL 5Mulțimi date prin proprietatemediu

Se dau A= {x∈ℕ|x par, x≤20} și B= {x∈ℕ|x multiplu de 3, x≤20}. Determină A∩B.

Rezolvare pas cu pas
  1. Scriem mulțimile prin enumerare: A= {0, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20} și B= {0, 3, 6, 9, 12, 15, 18}.
  2. Comparăm și păstrăm ce e comun: numerele pare care sunt și multipli de 3 sunt exact multiplii de 6.
  3. Din listă: 0,6,12,18.

Răspuns: A∩B= {0, 6, 12, 18}

EXERCIȚIUL 6Cercurile de la școalăgreu

Într-o școală, 45 de elevi participă la cercul de robotică, 30 participă la cercul de șah, iar 12 elevi participă la ambele cercuri. Câți elevi, în total, participă la cel puțin unul dintre cele două cercuri?

Rezolvare pas cu pas
  1. Notăm R mulțimea elevilor de la robotică și S mulțimea celor de la șah; R∩S sunt cei 12 care fac ambele.
  2. Dacă aduni direct 45+30, numeri de două ori cei 12 elevi din intersecție.
  3. Formula corectă este n(R∪S)= n(R)+n(S)−n(R∩S)= 45+30−12= 63.

Răspuns: 63 de elevi

EXERCIȚIUL 7Reconstituirea unui cardinalgreu

Se știe că n(A)=25, n(A∪B)=40 și n(A∩B)=8. Calculează n(B).

Rezolvare pas cu pas
  1. Formula reuniunii este n(A∪B)= n(A)+n(B)−n(A∩B).
  2. Înlocuim: 40=25+n(B)−8, adică 40=17+n(B).
  3. n(B)=40−17=23.

Răspuns: n(B)=23

EXERCIȚIUL 8Reconstituirea unei mulțimigreu

Determină mulțimea A, știind că A∩B={2,5}, A∪B= {1, 2, 3, 4, 5, 6} și B= {2, 3, 4, 5, 6}.

Rezolvare pas cu pas
  1. Elementele lui A sunt de două feluri: cele comune cu B (adică A∩B) și cele care sunt doar în A, nu și în B.
  2. Elementele „doar în A” sunt cele din A∪B care nu apar în B: din {1,2,3,4,5,6} scoatem {2,3,4,5,6} și rămâne {1}.
  3. Reconstituim A din cele două bucăți: A= {2, 5}∪{1}= {1, 2, 5}.

Răspuns: A={1,2,5}

Cum recunoști un exercițiu pe intersecția mulțimilor

  • Apare simbolul ∩ sau cuvântul „comune”: cauți elementele care sunt în ambele mulțimi deodată.
  • Se dă o mulțime prin proprietate (nu prin enumerare): scrii întâi mulțimea explicit, apoi calculezi.
  • Apare o problemă cu text și cuvântul „ambele” sau „amândouă”: foloseste formula n(A∪B)= n(A)+n(B)−n(A∩B).

Greșeli frecvente la intersecția mulțimilor

  • Pui în intersecție elemente care sunt doar într-una dintre mulțimi. Intersecția conține NUMAI elementele comune. Dacă un element e doar în A sau doar în B, nu intră.
  • Confunzi intersecția cu reuniunea. Simbolul ∩ „strânge” doar ce e comun; ∪ adună tot. Nu sunt aceeași operație.
  • La probleme cu cardinale, aduni pur și simplu cele două numere. Dacă mulțimile au elemente comune, aduni de două ori acele elemente. Scazi cardinalul intersecției: n(A∪B)= n(A)+n(B)−n(A∩B).

Exersează : intersecția mulțimilor

Din același capitol

Întrebări frecvente despre intersecția mulțimilor

Ce diferență e între intersecție și reuniune?

Intersecția (∩) păstrează doar elementele comune celor două mulțimi. Reuniunea (∪) adună toate elementele din ambele, fără repetiții.

Ce se întâmplă dacă mulțimile nu au elemente comune?

Intersecția este mulțimea vidă, A∩B= ⌀. Mulțimile se numesc disjuncte.

Pot calcula intersecția a trei mulțimi deodată?

Da. Calculezi în doi pași: mai întâi intersecția a două dintre ele, apoi intersectezi rezultatul cu a treia. Datorită asociativității, ordinea nu contează.

Vrei să stăpânești toată materia, nu doar acest subiect?

Lecții video cu profesori, teste și fișe de lucru pentru tot gimnaziul - într-un singur abonament.

Abonează-te - 5 lei prima lună →

Vrei mai mult? Vezi toate resursele de matematică pentru clasele 5-8 →

Despre acest articol

Redactat de
Echipa editorială Școala Virtuală. Răspundem de conținutul lui și îl corectăm când găsim o greșeală.
Pe ce se bazează
Programa școlară în vigoare pentru gimnaziu, la matematică - aceleași noțiuni, în aceeași ordine în care se predau la clasă.
Cine predă tema
Alexandra Pavel, profesor de matematică cu 15 ani la catedră, predă lecțiile video de matematică pentru clasele V-VIII.
Publicat
, actualizat