Intersecția mulțimilor — definiție, proprietăți și exemple

de Echipa Școala Virtuală30 mai 2026

Intersecția mulțimilor — definiție, proprietăți și exemple

Imaginează-ți că tu și prietenul tău faceți fiecare o listă cu filmele voastre preferate. Tu ai 10 filme, el are 8. Dar stați și comparați — și descoperți că 3 filme apar pe ambele liste. Exact acele 3 filme sunt intersecția mulțimilor voastre. Simplu, nu? Asta-i tot ce înseamnă intersecția mulțimilor la bază: elementele care se regăsesc în ambele mulțimi deodată. Nici cele din prima doar, nici cele din a doua doar — ci exact cele comune. Mulți elevi se blochează la această noțiune pentru că sună tehnic. De fapt, o folosești deja în viața de zi cu zi fără să știi că o numești așa.

📌 Ce vei învăța

  • Vei înțelege ce este intersecția mulțimilor și cum o recunoști imediat
  • Vei ști să scrii corect intersecția folosind simbolul matematic și notațiile standard
  • Vei putea rezolva exerciții cu intersecția mulțimilor fără să te blochezi la notații
  • Vei evita cele mai frecvente greșeli pe care le fac elevii la acest capitol

Vrei să stăpânești toată materia, nu doar acest subiect?

Lecții video cu profesori, teste și fișe de lucru pentru tot gimnaziul — într-un singur abonament.

Abonează-te — 5 lei prima lună →

Ce înseamnă, de fapt, intersecția mulțimilor

Hai să zicem că ai două clase de elevi. Clasa A face fotbal. Clasa B face înot. Unii dintre ei fac și fotbal, și înot. Acești elevi — cei care apar în ambele grupuri — formează intersecția. Practic, intersecția a două mulțimi este mulțimea formată din elementele care aparțin în același timp ambelor mulțimi. Dacă un element e în prima mulțime dar nu și în a doua, nu intră. Dacă e în a doua dar nu și în prima, iar nu intră. Intră doar ce e comun. Asta-i tot. Nu există nicio magie în spatele definiției — e logică pură. De fapt, tocmai de aceea e unul dintre cele mai intuitive concepte din teoria mulțimilor, dacă îl prinzi de la primul exemplu concret.

💡 Regula de bază

Intersecția mulțimilor  A  și  B  se notează  AB  și conține toate elementele  x  care aparțin și lui  A , și lui  B  în același timp. Formal:  AB={x|xA și xB} . Dacă nu există niciun element comun, intersecția este mulțimea vidă:  AB= .

Cum citești și cum scrii simbolul

Simbolul    arată ca o potcoavă cu gura în jos — sau ca litera U întoarsă. Îl citești „intersectat cu”. Deci  AB  se citește „A intersectat cu B”. Atât. Mulți elevi se pierd în notații și uită să se întrebe ce înseamnă, de fapt, ce scriu. Regula e simplă: orice element pe care vrei să-l pui în  AB  trebuie să treacă un test dublu. Întreabă-te: „E în A? E în B?” Dacă răspunsul e „da” la amândouă — intră. Dacă la una dintre întrebări răspunsul e „nu” — nu intră, oricât de tentant ar părea. Și un lucru important: ordinea nu contează.  AB=BA  mereu. Intersecția este comutativă, exact ca adunarea.

💡 Proprietăți esențiale

Intersecția este comutativă:  AB=BA . Este și asociativă:  (AB)C=A(BC) . Dacă  AB , atunci  AB=A  — adică intersecția cu o mulțime mai mică o dă pe cea mai mică. Și orice mulțime intersectată cu mulțimea vidă dă mulțimea vidă:  A= .

Exemplu rezolvat pas cu pas

📝 Enunț

Se dau mulțimile  A={1,3,5,7,9,11}  și  B={3,6,9,12,15} . Determină  AB .

🔢 Rezolvare

Verific fiecare element din A: este și în B?
1A, 1Bnu intră
3A, 3Bintră
5A, 5Bnu intră
7A, 7Bnu intră
9A, 9Bintră
11A, 11Bnu intră
AB={3,9}

✅ Explicație

Am mers element cu element prin  A  și am pus fiecare la testul dublu: e și în  B ? Numai 3 și 9 au trecut testul. Nu trebuia să mă uit și prin  B  separat — dacă verific tot  A , găsesc tot ce e comun. Metoda asta funcționează la orice exercițiu cu intersecția, indiferent cât de mari sunt mulțimile.

Greșeli frecvente

❌ Greșeala #1: Pun în intersecție elemente care sunt doar într-una dintre mulțimi. De exemplu, din exemplul de mai sus, unii pun și 1, 5, 6, 11 în  AB  pentru că „sunt în una dintre ele”.

✅ Corect: Intersecția conține NUMAI elementele comune — adică cele care trec testul dublu. Dacă un element e doar într-o mulțime, nu intră. Nici vorbă. Reuniunea e operația care adună toate elementele — intersecția e mult mai restrictivă.

❌ Greșeala #2: Confundarea intersecției cu reuniunea. Elevii scriu  AB={1,3,5,6,7,9,11,12,15}  — adică toate elementele din ambele mulțimi. Asta e reuniunea, nu intersecția.

✅ Corect: Ține minte:    e potcoava cu gura în jos — gândește-te că „strânge” doar ce e comun, ca o pâlnie îngustă.    e cu gura în sus — adună tot. Diferența dintre simboluri îți spune diferența dintre operații.

❌ Greșeala #3: Scrierea greșită a mulțimii vide. Dacă nu există elemente comune, unii scriu  AB={0}  sau  AB=0 .

✅ Corect: Mulțimea vidă se scrie    sau  {}  — niciodată  {0} , pentru că  {0}  e o mulțime cu un element (numărul zero), nu o mulțime goală. Sunt două lucruri complet diferite.

Exerciții rezolvate

Încearcă întâi să rezolvi singur fiecare exercițiu, apoi deschide rezolvarea și compară pașii.

Exercițiul 1. Se dau mulțimile A={2,4,6,8} și B={1,2,3,4}. Determină AB.

Vezi rezolvarea pas cu pas

Trec fiecare element din A prin testul dublu: e și în B?

2A, 2Bintră
4A, 4Bintră
6A, 6Bnu intră
8A, 8Bnu intră
AB={2,4}

Doar 2 și 4 apar în ambele mulțimi, deci doar ele răspund „da” la amândouă întrebările testului dublu.

Răspuns: {2,4}

Exercițiul 2. Se dau A={x|x10} și B={x|x este par și x10}. Determină AB.

Vezi rezolvarea pas cu pas

Scriem mulțimile prin enumerare:

A={0,1,2,3,4,5,6,7,8,9,10} B={0,2,4,6,8,10}

Fiecare element din B este și în A, deci BA. Când o mulțime e inclusă în cealaltă, intersecția e chiar mulțimea mai mică:

AB=B={0,2,4,6,8,10}

Nu mai trebuie verificat element cu element - fiindcă B e inclusă în A, toate elementele ei trec automat testul dublu.

Răspuns: {0,2,4,6,8,10}

Exercițiul 3. Se dau A={1,3,5,7}, B={2,4,6,8} și C={1,2,3,4,5}. Determină (AC)B.

Vezi rezolvarea pas cu pas

Rezolvăm în doi pași. Mai întâi paranteza, AC:

1A, 1Cintră
3A, 3Cintră
5A, 5Cintră
7A, 7Cnu intră
AC={1,3,5}

Acum intersectăm rezultatul cu B:

{1,3,5}{2,4,6,8}=

Toate elementele din AC sunt impare, iar toate elementele din B sunt pare, deci niciunul nu trece testul dublu a doua oară. Rezultatul e mulțimea vidă. Fiindcă intersecția e asociativă, ordinea în care grupezi cele trei mulțimi nu schimbă rezultatul final.

Răspuns:

Exercițiul 4. A este mulțimea divizorilor lui 24, iar B este mulțimea divizorilor lui 36. Determină AB.

Vezi rezolvarea pas cu pas

Scriem întâi divizorii fiecărui număr:

A={1,2,3,4,6,8,12,24} B={1,2,3,4,6,9,12,18,36}

Comparăm listele și păstrăm doar valorile comune (1, 2, 3, 4, 6 și 12 apar în ambele; 8 și 24 doar în A; 9, 18 și 36 doar în B):

AB={1,2,3,4,6,12}

Intersecția divizorilor a două numere e chiar mulțimea divizorilor celui mai mare divizor comun al lor. Aici cel mai mare divizor comun al lui 24 și 36 este 12, iar divizorii lui 12 sunt exact valorile găsite mai sus.

Răspuns: {1,2,3,4,6,12}

Exercițiul 5. Provocare: Într-o clasă de 30 de elevi, 18 practică fotbal, 15 practică baschet, iar 8 practică ambele sporturi. Câți elevi din clasă nu practică niciunul dintre cele două sporturi?

Vezi rezolvarea pas cu pas

Notăm F mulțimea elevilor care joacă fotbal și J mulțimea elevilor care joacă baschet. Intersecția FJ îi conține pe cei care practică ambele sporturi, deci apar o singură dată în realitate, dar de două ori dacă aduni pur și simplu 18 și 15. Folosim formula reuniunii, care scade exact intersecția numărată în plus:

n(FJ)=n(F)+n(J)n(FJ)=18+158=25

Deci 25 de elevi practică cel puțin un sport. Restul din clasă nu practică niciunul:

3025=5

Fără intersecție, calculul ar fi greșit: 18 + 15 = 33 numără de două ori cei 8 elevi din ambele sporturi, ceea ce ar da un rezultat mai mare decât toată clasa. Intersecția corectează exact această dublă numărare.

Răspuns: 5 elevi

Întrebări frecvente

Dacă o mulțime este inclusă în cealaltă, care e intersecția?

Dacă  AB  — adică toate elementele lui  A  sunt și în  B  — atunci  AB=A . Logic, nu? Testul dublu îl trec toate elementele din  A , pentru că ele sunt deja și în  B . Deci intersecția e chiar  A , mulțimea mai mică. Poți verifica ușor cu un exemplu concret dacă nu ești sigur.

Pot face intersecția la mai mult de două mulțimi?

Da, absolut.  ABC  înseamnă elementele care se găsesc în toate cele trei mulțimi simultan. Rezolvi în pași: mai întâi găsești  AB , apoi faci intersecția rezultatului cu  C . Proprietatea de asociativitate îți garantează că ordinea în care faci pașii nu schimbă rezultatul final.

Care e diferența dintre intersecție și reuniune? Mereu le încurc.

Trucul cu simbolurile:    arată ca o pâlnie — strânge doar ce e comun.    arată ca un bol — adună tot ce există în ambele mulțimi. Intersecția e mai restrictivă, reuniunea e mai generoasă. Dacă tot le confunzi, scrie câteva exemple pe hârtie cu mulțimi mici și compară rezultatele — după 3-4 exemple, diferența devine evidentă.

Vrei mai mult? Vezi toate resursele de matematică pentru clasele 5-8 →