ADVERBUL, ce este, felurile și gradele de comparație - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VI-a)

Echipa Școala Virtuală · materie predată pe video de prof. Augustin Manta · actualizat

Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care arată locul, timpul sau modul unei acțiuni și determină de obicei un verb: „Vino aici!”, „Plecăm mâine.”, „Scrie frumos.” Mai jos găsești felurile adverbului, gradele de comparație, funcțiile sintactice și 8 exerciții rezolvate pas cu pas, de la ușor la greu.

Ce este adverbul

Definiție. Adverbul este partea de vorbire neflexibilă (nu își schimbă forma) care arată împrejurarea în care se petrece o acțiune: locul, timpul sau modul. De obicei determină un verb („aleargă repede”), dar poate însoți și un adjectiv („e destul de sănătos”) sau un alt adverb („a răspuns destul de bine”).

Întrebări: unde? (loc), când? (timp), cum? (mod). Le pui de la verbul determinat.

Felurile adverbului, după înțeles:

  • adverbe de loc: aici, acolo, sus, jos, aproape, departe, afară, înăuntru, pretutindeni;
  • adverbe de timp: azi, astăzi, ieri, mâine, acum, atunci, apoi, mereu, curând, devreme, târziu;
  • adverbe de mod: bine, rău, repede, încet, frumos, așa, altfel, degeaba.

Uneori mai multe cuvinte au împreună valoarea unui adverb. Acestea sunt locuțiunile adverbiale: „pe de rost”, „în grabă”, „cu greu”, „de obicei”. Le vei aprofunda la clasa a VII-a.

Adverbe cu aceeași formă ca adjectivele. Multe adverbe de mod seamănă cu un adjectiv: „frumos”, „greu”, „ușor”, „corect”. Deosebirea o face cuvântul determinat:

  • „Andrei scrie frumos.” Cuvântul determină verbul „scrie” și nu își schimbă forma („Maria scrie frumos”): este adverb.
  • „Andrei are un scris frumos.” Cuvântul determină substantivul „scris” și se acordă cu el („o scriere frumoasă”): este adjectiv.

Gradele de comparație ale adverbului se formează la fel ca la adjectiv:

  • pozitiv: repede;
  • comparativ: de superioritate (mai repede), de egalitate (la fel de repede, tot atât de repede), de inferioritate (mai puțin repede);
  • superlativ relativ: de superioritate (cel mai repede), de inferioritate (cel mai puțin repede);
  • superlativ absolut: foarte repede, extrem de repede.

Atenție: la adverb, „cel” din superlativul relativ nu se schimbă: „Maria a alergat cel mai repede”, nu „cea mai repede”. Adverbe ca „azi”, „ieri”, „aici”, „acolo” nu au grade de comparație.

Funcțiile sintactice ale adverbului (clasa a VI-a):

  • complement circumstanțial de loc: „Copiii se joacă afară.”
  • complement circumstanțial de timp: „Plecăm mâine.”
  • complement circumstanțial de mod: „Vorbește încet.”
  • atribut adverbial, când adverbul, de obicei precedat de prepoziție, determină un substantiv: „ziarul de ieri”.

Semiadverbele (mai, doar, tocmai, cam, chiar, prea) însoțesc alt cuvânt și îi nuanțează sensul: „Doar Ana a venit.” Ele nu se analizează ca părți de propoziție separate.

Recapitularea de la clasa a VII-a o găsești în articolul adverbul, actualizare și clasificări, iar funcțiile, pe larg, în funcțiile sintactice ale adverbului.

Exerciții rezolvate

Încearcă întâi singur, apoi deschide rezolvarea și compară pașii.

EXERCIȚIUL 1Găsește adverbeleușor

Identifică adverbele și precizează felul lor (de loc, de timp sau de mod):
a) „Mâine plecăm devreme la mare.”
b) „Bunicul lucrează afară.”
c) „Elevul a citit încet și clar.”

Rezolvare pas cu pas
  1. a) Punem întrebări verbului „plecăm”: când plecăm? Mâine. Când anume? Devreme. „Mâine” și „devreme” sunt adverbe de timp. Grupul „la mare” nu este adverb, ci substantiv cu prepoziție.
  2. b) Unde lucrează? Afară. „Afară” este adverb de loc.
  3. c) Cum a citit? Încet și clar. Ambele sunt adverbe de mod. „Clar” nu se acordă cu „elevul”: și la feminin spunem „eleva a citit clar”.

Răspuns: a) „mâine”, „devreme”: adverbe de timp; b) „afară”: adverb de loc; c) „încet”, „clar”: adverbe de mod.

EXERCIȚIUL 2Completează cu adverbul cerutușor

Completează fiecare enunț cu un adverb de felul cerut în paranteză:
a) „Pisica s-a ascuns .” (de loc)
b) „Te aștept .” (de timp)
c) „Sportivul a sărit .” (de mod)

Rezolvare pas cu pas
  1. a) Căutăm un cuvânt care răspunde la întrebarea unde s-a ascuns?: „acolo”, „dedesubt”, „undeva”.
  2. b) Căutăm un cuvânt care răspunde la întrebarea când te aștept?: „mâine”, „acum”, „diseară”.
  3. c) Căutăm un cuvânt care răspunde la întrebarea cum a sărit?: „ușor”, „sprinten”, „excelent”.
  4. Atenție la c): în „a sărit sus”, cuvântul „sus” răspunde la întrebarea unde?, deci este adverb de loc, nu de mod.

Răspuns: De exemplu: a) acolo; b) mâine; c) sprinten. Se acceptă orice adverb de felul cerut.

EXERCIȚIUL 3Gradul de comparațiemediu

Precizează gradul de comparație al adverbelor subliniate:
a) „Ana vorbește mai încet decât Maria.”
b) „Radu aleargă la fel de repede ca Mihai.”
c) „Ea a răspuns cel mai bine dintre toți.”
d) „Bunica gătește foarte gustos.”
e) „Azi am scris mai puțin frumos decât ieri.”

Rezolvare pas cu pas
  1. a) „mai” + adverb, cu o comparație prin „decât”: gradul comparativ de superioritate.
  2. b) „la fel de” + adverb, cu o comparație prin „ca”: gradul comparativ de egalitate.
  3. c) „cel mai” + adverb, comparat cu un întreg grup („dintre toți”): gradul superlativ relativ de superioritate.
  4. d) „foarte” + adverb, fără comparație cu altcineva: gradul superlativ absolut.
  5. e) „mai puțin” + adverb („frumos” determină verbul „am scris”: cum am scris?), cu o comparație prin „decât”: gradul comparativ de inferioritate.

Răspuns: a) comparativ de superioritate; b) comparativ de egalitate; c) superlativ relativ de superioritate; d) superlativ absolut; e) comparativ de inferioritate.

EXERCIȚIUL 4Formează gradele de comparațiemediu

Scrie gradele de comparație ale adverbului „ușor”, apoi alcătuiește un enunț în care să îl folosești la superlativul relativ de superioritate.

Rezolvare pas cu pas
  1. Pozitiv: ușor.
  2. Comparativ de superioritate: mai ușor; de egalitate: la fel de ușor (tot atât de ușor); de inferioritate: mai puțin ușor.
  3. Superlativ relativ de superioritate: cel mai ușor; de inferioritate: cel mai puțin ușor.
  4. Superlativ absolut: foarte ușor.
  5. Enunț: „Ioana a rezolvat problemele cel mai ușor dintre toți copiii.” „Cel mai ușor” rămâne neschimbat, deși subiectul „Ioana” și substantivul „problemele” sunt feminine, pentru că „ușor” este adverb: determină verbul „a rezolvat” (cum a rezolvat?). Dacă ar fi fost adjectiv, am fi spus „problemele cele mai ușoare”.

Răspuns: ușor; mai ușor, la fel de ușor, mai puțin ușor; cel mai ușor, cel mai puțin ușor; foarte ușor. Enunț, de exemplu: „Ioana a rezolvat problemele cel mai ușor dintre toți copiii.”

EXERCIȚIUL 5Adverb sau adjectiv?mediu

Precizează dacă „frumos” este adverb sau adjectiv și ce funcție sintactică are:
a) „Andrei scrie frumos.”
b) „Andrei are un scris frumos.”
c) „Scrisul lui Andrei este frumos.”

Rezolvare pas cu pas
  1. a) „frumos” determină verbul „scrie”: cum scrie? Nu se acordă cu nimic („Maria scrie frumos”). Este adverb de mod, cu funcția de complement circumstanțial de mod.
  2. b) „frumos” determină substantivul „scris”: ce fel de scris? Se acordă cu el („o scriere frumoasă”). Este adjectiv, cu funcția de atribut adjectival.
  3. c) „frumos” se leagă de subiectul „scrisul” prin verbul copulativ „este”. Este adjectiv, cu funcția de nume predicativ.

Răspuns: a) adverb, complement circumstanțial de mod; b) adjectiv, atribut adjectival; c) adjectiv, nume predicativ.

EXERCIȚIUL 6Funcția sintactică a adverbuluimediu

Precizează funcția sintactică a adverbelor subliniate:
a) „Mergem acolo mâine.”
b) „Vorbește încet!”
c) „Vremea de ieri a fost ploioasă.”
d) „Vecinii de alături sunt prietenoși.”

Rezolvare pas cu pas
  1. a) Unde mergem? Acolo: complement circumstanțial de loc. Când mergem? Mâine: complement circumstanțial de timp.
  2. b) Cum să vorbești? Încet: complement circumstanțial de mod.
  3. c) „de ieri” nu determină verbul, ci substantivul „vremea”: care vreme? Adverbul „ieri”, precedat de prepoziția „de”, are funcția de atribut adverbial.
  4. d) „de alături” determină substantivul „vecinii”: care vecini? Adverbul „alături” are funcția de atribut adverbial.

Răspuns: a) „acolo”: complement circumstanțial de loc; „mâine”: complement circumstanțial de timp; b) complement circumstanțial de mod; c) atribut adverbial; d) atribut adverbial.

EXERCIȚIUL 7Analiza adverbelor dintr-un textgreu

Transcrie adverbele din text și precizează, pentru fiecare, felul, gradul de comparație (dacă îl are) și funcția sintactică: „Azi, Mihai s-a trezit foarte devreme. A mâncat repede, apoi s-a jucat afară.”

Rezolvare pas cu pas
  1. „Azi”: când s-a trezit? Adverb de timp, fără grade de comparație; complement circumstanțial de timp.
  2. „foarte devreme”: tot când s-a trezit? Adverb de timp la gradul superlativ absolut; complement circumstanțial de timp. „Foarte” face parte din forma de superlativ, deci nu se analizează separat.
  3. „repede”: cum a mâncat? Adverb de mod, la gradul pozitiv; complement circumstanțial de mod.
  4. „apoi”: când s-a jucat? Adverb de timp, fără grade de comparație; complement circumstanțial de timp.
  5. „afară”: unde s-a jucat? Adverb de loc, fără grade de comparație; complement circumstanțial de loc.

Răspuns: „azi”: adverb de timp, complement circumstanțial de timp; „foarte devreme”: adverb de timp la superlativ absolut, complement circumstanțial de timp; „repede”: adverb de mod la gradul pozitiv, complement circumstanțial de mod; „apoi”: adverb de timp, complement circumstanțial de timp; „afară”: adverb de loc, complement circumstanțial de loc.

EXERCIȚIUL 8Corectează greșelilegreu

Corectează greșelile din enunțuri și explică regula:
a) „Ea a alergat cea mai repede din grupă.”
b) „Maria vorbește frumoasă.”
c) „Ei au răspuns corecți la toate întrebările.”

Rezolvare pas cu pas
  1. a) „repede” determină verbul „a alergat”, deci este adverb. La superlativul relativ al adverbului, „cel” nu se acordă cu subiectul. Corect: „Ea a alergat cel mai repede din grupă.”
  2. b) Cuvântul determină verbul „vorbește” (cum vorbește?), deci este adverb și nu se acordă cu „Maria”. Corect: „Maria vorbește frumos.”
  3. c) Cum au răspuns? Cuvântul determină verbul, deci este adverb și rămâne neschimbat, chiar dacă subiectul este la plural. Corect: „Ei au răspuns corect la toate întrebările.”

Răspuns: a) „cel mai repede”; b) „frumos”; c) „corect”. Adverbul nu își schimbă forma după subiect.

Cum recunoști un adverb

  • Cuvântul este unul singur, nu își schimbă forma și răspunde la unde?, când? sau cum?, întrebare pusă de la un verb: este adverb, de obicei cu funcția de complement circumstanțial.
  • Cuvântul are aceeași formă ca un adjectiv („frumos”, „greu”): verifici dacă determină un verb (adverb) sau un substantiv (adjectiv) și dacă își schimbă forma.
  • Înaintea cuvântului apar „mai”, „la fel de”, „cel mai”, „foarte”: exercițiul este despre gradele de comparație.

Greșeli frecvente

  • Acorzi adverbul cu subiectul. „Ea cântă frumos”, nu „frumoasă”. Adverbul nu își schimbă forma.
  • Scrii „cea mai” la superlativul adverbului. Corect: „Ana a sărit cel mai sus”. La adverb, „cel” rămâne neschimbat.
  • Crezi că adverbul este mereu complement circumstanțial. În „ziarul de ieri”, adverbul „ieri” determină un substantiv, deci este atribut adverbial.

Exersează

Din același capitol

Întrebări frecvente

Ce este adverbul, pe scurt?

Este o parte de vorbire care nu își schimbă forma și arată locul, timpul sau modul unei acțiuni: „aici”, „mâine”, „repede”.

Toate adverbele au grade de comparație?

Nu. Adverbe ca „azi”, „ieri”, „aici”, „acolo” nu au. Au grade mai ales adverbele de mod („mai bine”) și unele adverbe de loc sau de timp („mai aproape”, „mai devreme”).

Ce funcție sintactică are de obicei adverbul?

De obicei este complement circumstanțial de loc, de timp sau de mod. Când determină un substantiv („casa de alături”), este atribut adverbial.

Vrei să stăpânești toată materia, nu doar acest subiect?

Lecții video cu profesori, teste și fișe de lucru pentru tot gimnaziul - într-un singur abonament.

Abonează-te - 5 lei prima lună →

Vrei mai mult? Vezi toate resursele de limba română pentru clasele 5-8 →

Despre acest articol

Redactat de
Echipa editorială Școala Virtuală. Răspundem de conținutul lui și îl corectăm când găsim o greșeală.
Pe ce se bazează
Programa școlară în vigoare pentru gimnaziu, la limba și literatura română - aceleași noțiuni, în aceeași ordine în care se predau la clasă.
Cine predă tema
Augustin Manta, profesor de limba și literatura română cu 6 ani la catedră, predă lecțiile video de limba și literatura română pentru clasele V-VIII.
Publicat
, actualizat