POSIBILITĂȚILE COMBINATORII ALE ADJECTIVULUI - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VII-a)

1. a) „curajos” determină substantivul „copilul”: ce fel de copil? Curajos. Adjectiv postpus.
2. b) „interesantă” determină substantivul „carte”: ce fel de carte? Interesantă. Adjectiv postpus.
3. c) „Frumoasa” determină substantivul „grădină”: ce fel de grădină? Frumoasă. Adjectiv antepus.

Răspuns: a) „curajos” determină „copilul”; b) „interesantă” determină „carte”; c) „Frumoasa” determină „grădină”.

1. a) „diplome” este feminin, plural: adjectivul „frumos” devine „frumoase”.
2. b) „munții” este masculin, plural: adjectivul „înalt” devine „înalți”.
3. c) „rochie” este feminin, singular: adjectivul „elegant” devine „elegantă”.

Răspuns: a) frumoase; b) înalți; c) elegantă. Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.

1. a) „senin” determină direct substantivul „cerul”: ce fel de cer? Este atribut adjectival.
2. b) „senin” se leagă de subiectul „cerul” prin verbul copulativ „era”: este nume predicativ, parte din predicatul nominal „era senin”.
3. c) „obosiți” determină direct substantivul „copiii”: este atribut adjectival.
4. d) „obosiți” se leagă de subiectul „copiii” prin verbul copulativ „au rămas”: este nume predicativ.

Răspuns: a) atribut adjectival; b) nume predicativ; c) atribut adjectival; d) nume predicativ.

1. a) „un băiat harnic” → „un harnic băiat”. Acordul (masculin, singular) rămâne același, doar poziția se schimbă.
2. b) „bătrânul lup” → „lupul bătrân”. Aici articolul hotărât se mută pe substantiv: „lupul”, nu „bătrânul”.
3. c) „o poveste minunată” → „o minunată poveste”. Acordul (feminin, singular) rămâne același.

Răspuns: a) un harnic băiat; b) lupul bătrân; c) o minunată poveste. Adjectivul păstrează același acord, indiferent de poziție.

1. a) „singur” se acordă cu pronumele „el” (masculin, singular) și îl determină: ce fel de el? Este atribut adjectival.
2. b) „fericiți” se acordă cu pronumele „noi” (masculin, plural, în acest context) și îl determină: este atribut adjectival.

Răspuns: a) „singur” se acordă cu „el”, atribut adjectival; b) „fericiți” se acordă cu „noi”, atribut adjectival.

1. a) „fetele” este feminin, plural: adjectivul trebuie acordat, nu lăsat la forma de bază. Corect: „Fetele erau harnice.”
2. b) „veselă” se leagă de subiectul „fata” prin verbul copulativ „este”: e nume predicativ, nu atribut adjectival.
3. c) Fals: adjectivul se acordă la fel, indiferent dacă stă înainte sau după substantiv. Doar poziția și nuanța stilistică diferă.

Răspuns: a) Fetele erau harnice; b) nume predicativ, nu atribut adjectival; c) fals, acordul e același în ambele poziții.

1. „Bătrânul” determină „învățător”: atribut adjectival, antepus.
2. „atenți” și „curioși” se leagă de subiectul „elevii” prin verbul copulativ „erau”: nume predicative, coordonate.
3. „blândă” determină „vocea”, dar e așezat la distanță, izolat prin virgule: tot atribut adjectival.
4. „liniștită” determină „sala”: atribut adjectival, postpus.

Răspuns: „Bătrânul”: atribut adjectival (determină „învățător”); „atenți”, „curioși”: nume predicative (subiect „elevii”); „blândă”: atribut adjectival (determină „vocea”); „liniștită”: atribut adjectival (determină „sala”).

1. Identificăm partea de vorbire: „impunători” este adjectiv, masculin, plural, la nominativ.
2. Verificăm cu ce cuvânt se leagă: se leagă de subiectul „munții” prin verbul copulativ „păreau”, nu determină direct un substantiv.
3. Formulăm răspunsul așa cum se cere la Evaluarea Națională: valoarea morfologică, apoi funcția sintactică.

Răspuns: „impunători”: adjectiv, masculin, plural, cu funcția sintactică de nume predicativ.