CONSTRUCȚII INCIDENTE: ce sunt, cum le recunoști și cum le izolezi - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VIII-a)

1. Caut ce stă izolat prin virgule sau paranteze și verific dacă enunțul rămâne corect fără acel fragment.
2. a) Fără „din fericire” rămâne „Ploaia s-a oprit înainte de meci.”: enunț complet. Fragmentul arată bucuria vorbitorului, deci este construcție incidentă.
3. b) Fără „după părerea mea” rămâne „Filmul acesta e prea lung.”. Fragmentul arată că e o părere personală.
4. c) Fără „cred eu” rămâne „Radu va ajunge la timp.”. „cred eu” are predicatul „cred”, deci este o propoziție incidentă.
5. d) Fără paranteză rămâne „Excursia se amână.”. Paranteza arată de unde vine informația; are predicatul „a spus”, deci este tot o propoziție incidentă.

Răspuns: a) „din fericire”; b) „după părerea mea”; c) „cred eu”; d) „așa ne-a spus dirigintele”.

1. a) Scot „sper”: „Maria a primit invitația.”. Enunțul e corect, dar nu mai aflăm că vorbitorul doar speră, nu știe sigur.
2. b) Scot „firește”: „Echipa noastră a câștigat meciul.”. Se pierde siguranța vorbitorului, care prezintă victoria ca pe un lucru de la sine înțeles.
3. c) Scot paranteza: „Bunicul a văzut primul tren din sat.”. Se pierde o precizare despre vârsta bunicului, care explică de ce întâmplarea l-a impresionat.
4. În toate trei cazurile, ce rămâne este un enunț corect. Asta confirmă că fragmentele scoase nu aveau funcție sintactică.

Răspuns: a) „Maria a primit invitația.”: se pierde speranța vorbitorului; b) „Echipa noastră a câștigat meciul.”: se pierde siguranța vorbitorului; c) „Bunicul a văzut primul tren din sat.”: se pierde precizarea despre vârsta bunicului.

1. a) Incidenta „după cum a anunțat profesorul” stă în interiorul enunțului, deci are nevoie de două virgule, una înainte și una după.
2. b) „Desigur” stă la începutul enunțului: rămâne un singur semn, virgula de după el.
3. c) „din păcate” stă între predicat și complement, în interior: două virgule.
4. d) Incidenta a fost deschisă cu linie de pauză și închisă cu virgulă. Semnele trebuie să fie de același fel: fie două linii de pauză, fie două virgule.

Răspuns: a) „Mâine, după cum a anunțat profesorul, avem lucrare.”; b) „Desigur, voi veni și eu la serbare.”; c) „Echipa a pierdut, din păcate, finala.”; d) „Tu – recunoaște – ai uitat de ziua mea.” sau „Tu, recunoaște, ai uitat de ziua mea.”

1. a) „se pare” arată că vorbitorul presupune, nu știe sigur: nesiguranță.
2. b) „fără îndoială” arată că vorbitorul e convins: siguranță.
3. c) „din nefericire” arată părerea de rău a vorbitorului: sentiment.
4. d) „potrivit ghidului” spune de unde vine informația: sursa informației.
5. e) „zise Ioana” apare după o replică de dialog și ne spune cine a rostit-o: indică vorbitorul. Are predicatul „zise”, deci este o propoziție incidentă.

Răspuns: a) nesiguranță; b) siguranță; c) sentiment (regret); d) sursa informației; e) cine vorbește (propoziție incidentă în dialog).

1. Caut în fiecare incidentă un verb la mod personal. Dacă există, incidenta este propoziție.
2. a) „desigur” este un singur cuvânt, un adverb, fără verb: cuvânt incident.
3. b) „după câte știu” conține verbul „știu”, la modul indicativ: propoziție incidentă, cu predicatul „știu”.
4. c) „cu siguranță” este format din prepoziție și substantiv, fără verb: grup de cuvinte.
5. d) „zic eu” conține verbul „zic”: propoziție incidentă, cu predicatul „zic” și subiectul „eu”.

Răspuns: a) cuvânt; b) propoziție (predicat „știu”); c) grup de cuvinte; d) propoziție (predicat „zic”).

1. Mă întreb: fragmentul numește din nou un substantiv din enunț (apoziție) sau comentează toată afirmația (incidentă)?
2. a) „vărul meu” este tot Ion, îl explică pe „Ion”: apoziție.
3. b) „după cum am aflat” nu este Ion; spune de unde știe vorbitorul informația: construcție incidentă (propoziție, predicatul „am aflat”).
4. c) „orașul copilăriei mele” este tot Sibiul: apoziție.
5. d) „sincer să fiu” nu numește Sibiul, ci arată atitudinea vorbitorului față de ce spune: construcție incidentă.

Răspuns: a) apoziție; b) construcție incidentă; c) apoziție; d) construcție incidentă.

1. a) Aleg o propoziție scurtă cu un verb de opinie („cred”, „zic”, „mi se pare”) și o așez în interiorul enunțului, între două virgule: „Compunerea ta, zic eu, merită nota zece.”
2. b) Precizarea trebuie să fie un grup fără verb: „Concertul (în aer liber) începe la ora opt.”
3. c) Replica începe cu linie de dialog, iar propoziția incidentă vine după virgulă: „– Te aștept la poartă, spuse Mihai.”
4. d) Pun incidenta între două linii de pauză, fără să amestec semnele: „Vacanța – din păcate – s-a terminat prea repede.”
5. Verific la fiecare: dacă scot incidenta, rămâne un enunț corect.

Răspuns: De exemplu: a) „Compunerea ta, zic eu, merită nota zece.” b) „Concertul (în aer liber) începe la ora opt.” c) „– Te aștept la poartă, spuse Mihai.” d) „Vacanța – din păcate – s-a terminat prea repede.” Se acceptă orice enunțuri corecte care respectă cerințele.

1. a) Scot pe rând fragmentele dintre virgule: fără „pe cât știu” rămâne „Festivalul începe mâine”, deci „pe cât știu” este incidentă. „spuse Luca” arată cine rostește replica, deci este tot o propoziție incidentă.
2. b) Caut verbele la moduri personale: „începe”, „știu”, „spuse”. Sunt trei predicate, deci fraza are trei propoziții: „Festivalul începe mâine”, „pe cât știu” și „spuse Luca”.
3. c) „pe cât știu” nu răspunde la nicio întrebare pusă verbului „începe” și nu determină niciun cuvânt: nu are funcție sintactică.
4. d) Înlocuiesc cele două virgule din jurul incidentei cu paranteze; virgula de după „mâine” rămâne, pentru că desparte replica de „spuse Luca”.

Răspuns: a) „pe cât știu” și „spuse Luca”; b) trei propoziții, cu predicatele „începe”, „știu”, „spuse”; c) nu are funcție sintactică (este construcție incidentă); d) „– Festivalul (pe cât știu) începe mâine, spuse Luca.”