ASIMPTOTA OBLICĂ - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a XI-a)

Echipa Școala Virtuală · materie predată pe video de prof. Alexandra Pavel · actualizat

Asimptota oblică a unei funcții este dreapta y=mx+n de care graficul funcției se apropie tot mai mult, fără s-o atingă, când x→±∞. Mai jos găsești formulele pentru m și n și 8 exerciții rezolvate pas cu pas, de la ușor la greu.

Ecuația asimptotei oblice

Definiție. Dreapta y=mx+n este asimptotă oblică a funcției f când x→±∞ dacă m≠0 și graficul lui f se apropie de această dreaptă la infinit, fără s-o atingă.

Formulele. Coeficienții se calculează separat, în ordine:

m= limx→∞⁡f(x)x

n= limx→∞⁡[f(x)−mx]

Calculezi întotdeauna m primul. Dacă m=0, funcția nu are asimptotă oblică, ci eventual una orizontală. Dacă vreuna dintre limite nu există sau este infinită, funcția nu are asimptotă oblică în acea direcție. O funcție poate avea asimptote oblice diferite spre +∞ și spre −∞: de asta calculezi mereu separat pentru fiecare direcție, fără să presupui că sunt la fel.

Pentru funcțiile raționale, la care gradul numărătorului e cu exact unu mai mare decât al numitorului, există și o metodă alternativă: împarți numărătorul la numitor ca la polinoame, iar câtul obținut este chiar mx+n. Restul împărțirii tinde spre zero la infinit, deci se ignoră.

Exerciții rezolvate : asimptota oblică

Încearcă întâi singur, apoi deschide rezolvarea și compară pașii.

EXERCIȚIUL 1Aplicare directăușor

Determină ecuația asimptotei oblice a funcției f(x)= x2+3x+2x−2 când x→+∞.

Rezolvare pas cu pas
  1. Calculăm panta: m= limx→+∞⁡f(x)x= limx→+∞⁡x2+3x+2x2−2x= 1, pentru că raportul termenilor de grad maxim este x2x2=1.
  2. Calculăm termenul liber: n= limx→+∞⁡[x2+3x+2x−2−x]= limx→+∞⁡x2+3x+2−x(x−2)x−2= limx→+∞⁡5x+2x−2= 5.

Răspuns: y=x+5

EXERCIȚIUL 2Către minus infinitușor

Determină ecuația asimptotei oblice a funcției f(x)= x2−5x+4x+2 când x→−∞.

Rezolvare pas cu pas
  1. m= limx→−∞⁡x2−5x+4x2+2x= 1.
  2. n= limx→−∞⁡[x2−5x+4x+2−x]= limx→−∞⁡−7x+4x+2= −7.
  3. Pentru funcțiile raționale ca aceasta, rezultatul e același indiferent dacă mergi spre +∞ sau spre −∞, pentru că la infinit ambele calcule dau aceeași dreaptă.

Răspuns: y=x−7

EXERCIȚIUL 3Coeficient diferit de 1mediu

Determină ecuația asimptotei oblice a funcției f(x)= 2x2+x−3x+1 când x→+∞.

Rezolvare pas cu pas
  1. m= limx→+∞⁡2x2+x−3x2+x= 2.
  2. n= limx→+∞⁡[2x2+x−3x+1−2x]= limx→+∞⁡2x2+x−3−2x(x+1)x+1.
  3. Simplificăm numărătorul: 2x2+x−3−2x2−2x= −x−3, deci n= limx→+∞⁡−x−3x+1= −1.

Răspuns: y=2x−1

EXERCIȚIUL 4Cazul special: restul zeromediu

Determină ecuația asimptotei oblice a funcției f(x)= x2−x−6x−3 când x→+∞.

Rezolvare pas cu pas
  1. Observăm întâi că numărătorul se descompune: x2−x−6= (x−3)(x+2), deci f(x)=x+2 pentru orice x≠3.
  2. Aplicăm formula ca de obicei: m=1, iar n= limx→+∞⁡[(x+2)−x]= 2.
  3. Aici restul împărțirii este exact zero, deci graficul funcției COINCIDE cu asimptota y=x+2 peste tot, cu excepția punctului x=3, unde funcția nici măcar nu este definită. E un caz special, nu regula generală.

Răspuns: y=x+2

EXERCIȚIUL 5Restul nu se anuleazămediu

Determină ecuația asimptotei oblice a funcției f(x)= 3x2+5x+2x+2 când x→+∞.

Rezolvare pas cu pas
  1. m= limx→+∞⁡3x2+5x+2x2+2x= 3.
  2. n= limx→+∞⁡[3x2+5x+2x+2−3x]= limx→+∞⁡3x2+5x+2−3x(x+2)x+2.
  3. Simplificăm numărătorul: 3x2+5x+2−3x2−6x= −x+2, deci n= limx→+∞⁡−x+2x+2= −1.

Răspuns: y=3x−1

EXERCIȚIUL 6Funcție cu radical, direcții diferitegreu

Determină ecuațiile asimptotelor oblice ale funcției f(x)= x2−6x, atât către +∞, cât și către −∞.

Rezolvare pas cu pas
  1. Spre +∞: m= limx→+∞⁡x2−6xx= limx→+∞⁡1−6x= 1.
  2. Amplificăm cu conjugata pentru n: n= limx→+∞⁡[x2−6x−x]= limx→+∞⁡−6xx2−6x+x= −3.
  3. Spre −∞, x2= |x|= −x, deci panta devine m=−1, iar n= limx→−∞⁡[x2−6x+x]= 3.
  4. Funcția are DOUĂ asimptote oblice diferite, una pentru fiecare direcție.

Răspuns: spre +∞: y=x−3; spre −∞: y=−x+3

EXERCIȚIUL 7Prin împărțirea polinoamelorgreu

Determină ecuația asimptotei oblice a funcției f(x)= 2x2−7x+52x−3 când x→+∞, folosind împărțirea polinoamelor.

Rezolvare pas cu pas
  1. Împărțim 2x2−7x+5 la 2x−3: primul termen al câtului este x, pentru că x⋅(2x−3)= 2x2−3x.
  2. Scădem: (2x2−7x+5)−(2x2−3x)= −4x+5. Al doilea termen al câtului este −2, pentru că −2⋅(2x−3)= −4x+6.
  3. Scădem din nou: (−4x+5)−(−4x+6)= −1. Restul este −1, constant, deci tinde spre 0 împărțit la 2x−3 când x→∞.
  4. Câtul obținut este chiar asimptota: y=x−2.

Răspuns: y=x−2

EXERCIȚIUL 8Aflarea unui parametrugreu

Determină valoarea reală a parametrului m astfel încât funcția f(x)= x2+mx+3x−1 să aibă, spre +∞, asimptota oblică y=x+5.

Rezolvare pas cu pas
  1. Panta funcției este mereu 1 aici, pentru că gradul numărătorului e cu unu mai mare decât al numitorului și coeficienții dominanți sunt 1 și 1; asta se potrivește deja cu panta cerută, 1.
  2. Calculăm termenul liber în funcție de m: n= limx→+∞⁡[x2+mx+3x−1−x]= limx→+∞⁡(m+1)x+3x−1= m+1.
  3. Punem condiția din enunț: n= 5⇒ m+1= 5⇒ m= 4.

Răspuns: m=4

Cum recunoști un exercițiu cu asimptota oblică

  • Enunțul cere ecuația unei asimptote oblice sau limita unei funcții la x→±∞, sub forma mx+n.
  • La funcțiile raționale, gradul numărătorului este cu exact unu mai mare decât gradul numitorului.
  • La funcțiile cu radical, sub radical apare o expresie de gradul doi, iar restul funcției e de gradul întâi.
  • Dacă enunțul cere asimptota „spre −∞” explicit, verifică mereu dacă funcția are radical: acolo panta poate ieși negativă, spre deosebire de calculul spre +∞.

Greșeli frecvente la asimptota oblică

  • Calculezi n înainte de m, sau îl calculezi cu panta greșită. Calculezi întotdeauna m primul. Abia după ce ai valoarea corectă a lui m, calculezi n=lim⁡[f(x)−mx]. Dacă m e greșit, tot calculul lui n se duce.
  • Scrii asimptotă oblică atunci când m=0. Dacă m=0, nu ai asimptotă oblică, ci eventual una orizontală, y=n. Asimptota oblică există DOAR când m≠0.
  • Presupui că asimptota e la fel spre +∞ și spre −∞. La funcțiile cu radical, cele două direcții pot avea pante diferite, de obicei una pozitivă și una negativă, pentru că x2=|x| se comportă diferit când x e pozitiv față de când e negativ. Calculezi mereu separat, fără să presupui nimic, chiar dacă la funcțiile raționale simple cele două direcții dau aceeași dreaptă.

Exersează : asimptota oblică

Din același capitol

Întrebări frecvente despre asimptota oblică

O funcție poate avea două asimptote oblice diferite?

Da. Poți obține o dreaptă calculând limita spre +∞ și alta calculând limita spre −∞. Se întâmplă mai ales la funcțiile cu radical, de aceea calculezi mereu separat pentru fiecare direcție, fără să presupui de la început că rezultatul va fi identic.

Dacă gradul numărătorului nu e mai mare decât al numitorului, are funcția asimptotă oblică?

Aproape sigur nu. Dacă gradul numărătorului e egal cu al numitorului, limita f(x)/x tinde spre 0, deci m=0, și rămâi eventual cu o asimptotă orizontală. Asimptota oblică apare de obicei când gradul numărătorului e cu exact unu mai mare.

Pot folosi împărțirea polinoamelor în loc de limite?

Da, la funcțiile raționale e chiar mai rapid decât să calculezi două limite separate. Împarți numărătorul la numitor ca la polinoame, iar câtul obținut e direct dreapta mx+n. Restul împărțirii tinde spre zero la infinit, deci se ignoră, iar metoda funcționează exact la fel de bine ca metoda cu limite, doar că evită scrierea explicită a acestora.

Vrei să stăpânești toată materia, nu doar acest subiect?

Lecții video cu profesori, teste și fișe de lucru pentru tot gimnaziul - într-un singur abonament.

Abonează-te - 5 lei prima lună →

Vrei mai mult? Vezi toate resursele de matematică pentru clasele 5-8 →

Despre acest articol

Redactat de
Echipa editorială Școala Virtuală. Răspundem de conținutul lui și îl corectăm când găsim o greșeală.
Pe ce se bazează
Programa școlară în vigoare pentru gimnaziu, la matematică - aceleași noțiuni, în aceeași ordine în care se predau la clasă.
Cine predă tema
Alexandra Pavel, profesor de matematică cu 15 ani la catedră, predă lecțiile video de matematică pentru clasele V-VIII.
Publicat
, actualizat