ECUAȚIA DE GRADUL 2 - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a IX-a)

Echipa Școala Virtuală · materie predată pe video de prof. Alexandra Pavel · actualizat

O ecuație de gradul al doilea are forma ax2+bx+c=0, cu a≠0, și se rezolvă cu ajutorul discriminantului Δ=b2−4ac. Mai jos găsești formula, relațiile lui Viète și 8 exerciții rezolvate pas cu pas, de la ușor la greu.

Ecuația de gradul al doilea: formula și discriminantul

Forma standard. O ecuație de gradul al doilea are forma ax2+bx+c=0, unde a, b, c sunt numere reale, iar a≠0.

Discriminantul arată câte soluții reale are ecuația: Δ=b2−4ac. Dacă Δ>0, ecuația are două soluții reale distincte. Dacă Δ=0, are o singură soluție (dublă). Dacă Δ<0, nu are nicio soluție reală.

Formula soluțiilor. Dacă Δ≥0, soluțiile sunt:

x1,2= −b±Δ2a

Relațiile lui Viète. Fără să calculezi soluțiile explicit, poți afla suma și produsul lor direct din coeficienți: x1+x2= −ba și x1⋅x2= ca. Relațiile astea sunt utile mai ales când cunoști deja o soluție și vrei s-o afli rapid pe a doua, fără să repeți formula cu discriminant.

La gimnaziu ai întâlnit doar cazul particular x2=a, rezolvat prin extragerea rădăcinii pătrate. Formula cu discriminant se aplică oricărei ecuații de gradul al doilea, inclusiv celor cu toți cei trei coeficienți nenuli, și rămâne aceeași metodă de bază pe tot parcursul liceului, inclusiv atunci când coeficienții sunt literali sau depind de un parametru.

Exerciții rezolvate : ecuația de gradul al doilea

Încearcă întâi singur, apoi deschide rezolvarea și compară pașii.

EXERCIȚIUL 1Aplicare directăușor

Rezolvă ecuația x2−7x+10=0.

Rezolvare pas cu pas
  1. Identificăm coeficienții: a=1, b=−7, c=10.
  2. Calculăm discriminantul: Δ= (−7)2−4⋅1⋅10= 49−40= 9.
  3. Δ= 9= 3.
  4. Aplicăm formula: x1= 7+32= 5, x2= 7−32= 2.

Răspuns: x1=5, x2=2

EXERCIȚIUL 2Discriminant zeroușor

Rezolvă ecuația x2−8x+16=0.

Rezolvare pas cu pas
  1. a=1, b=−8, c=16.
  2. Δ= (−8)2−4⋅1⋅16= 64−64= 0.
  3. Discriminantul este zero, deci ecuația are o singură soluție (dublă): x1= x2= −b2a= 82= 4.

Răspuns: x1=x2=4

EXERCIȚIUL 3Coeficient a diferit de 1mediu

Rezolvă ecuația 2x2+3x−2=0.

Rezolvare pas cu pas
  1. a=2, b=3, c=−2.
  2. Δ= 32−4⋅2⋅(−2)= 9+16= 25.
  3. 25=5.
  4. x1= −3+54= 24= 0,5, x2= −3−54= −84= −2.

Răspuns: x1=0,5, x2=−2

EXERCIȚIUL 4Fără soluții realemediu

Rezolvă ecuația 3x2−2x+5=0.

Rezolvare pas cu pas
  1. a=3, b=−2, c=5.
  2. Δ= (−2)2−4⋅3⋅5= 4−60= −56.
  3. Discriminantul este negativ, deci ecuația nu are nicio soluție reală. Acesta este răspunsul complet, nu mai continuăm cu formula.

Răspuns: ecuația nu are soluții reale (Δ=−56<0)

EXERCIȚIUL 5Aducerea la forma standardmediu

Rezolvă ecuația (x−1)(x+2)=10, aducând-o mai întâi la forma standard.

Rezolvare pas cu pas
  1. Desfacem paranteza din stânga: x2+2x−x−2= 10⇒ x2+x−2= 10.
  2. Mutăm totul în stânga: x2+x−12=0.
  3. Acum aplicăm formula: Δ= 12−4⋅1⋅(−12)= 1+48= 49, 49=7.
  4. x1= −1+72= 3, x2= −1−72= −4.

Răspuns: x1=3, x2=−4

EXERCIȚIUL 6Relațiile lui Viètegreu

Ecuația x2−7x+c=0 are o soluție x1=3. Află valoarea lui c și cealaltă soluție x2, folosind relațiile lui Viète, fără să calculezi discriminantul.

Rezolvare pas cu pas
  1. Din prima relație a lui Viète, x1+x2= −ba= 7, deci x2= 7−x1= 7−3= 4.
  2. Din a doua relație, x1⋅x2= ca= c, deci c=3⋅4=12.
  3. Verificare: ecuația devine x2−7x+12=0, cu Δ=49−48=1 și soluțiile x= 7±12, adică 4 și 3 ✓.

Răspuns: c=12, x2=4

EXERCIȚIUL 7Problemă de contextgreu

Aria unui dreptunghi este 60 cm², iar lungimea este cu 4 cm mai mare decât lățimea. Află dimensiunile dreptunghiului.

Rezolvare pas cu pas
  1. Notăm lățimea cu x; lungimea este x+4. Aria: x(x+4)=60.
  2. Desfacem și aducem la forma standard: x2+4x−60=0.
  3. Δ= 42−4⋅1⋅(−60)= 16+240= 256, 256=16.
  4. x1= −4+162= 6, x2= −4−162= −10. Respingem soluția negativă, pentru că o lățime nu poate fi negativă.
  5. Lățimea este 6 cm, iar lungimea 6+4=10 cm.

Răspuns: lățime 6 cm, lungime 10 cm

EXERCIȚIUL 8Discuție după parametrugreu

Pentru ce valori ale lui m ecuația x2−4x+m=0 are două soluții reale distincte?

Rezolvare pas cu pas
  1. Punem condiția să existe două soluții distincte: Δ>0.
  2. Calculăm: Δ= (−4)2−4⋅1⋅m= 16−4m.
  3. Rezolvăm inecuația: 16−4m>0⇒ −4m>−16⇒ m<4.
  4. Verificare pentru m=3: Δ= 16−12= 4>0 ✓, deci ecuația chiar are două soluții.

Răspuns: pentru m<4

Cum recunoști un exercițiu cu ecuația de gradul 2

  • Necunoscuta x apare ridicată la puterea a doua, x2, alături de termeni cu x la puterea întâi și un termen liber.
  • Enunțul poate cere direct soluțiile, sau poate cere doar câte soluții reale are ecuația, ceea ce înseamnă că te oprești la semnul discriminantului.
  • Dacă enunțul dă deja o soluție și cere să afli un coeficient necunoscut sau cealaltă soluție, aplici relațiile lui Viète, nu discriminantul.
  • Dacă enunțul cere doar câte soluții reale are ecuația, nu care sunt ele, te oprești la semnul lui Δ, fără să mai aplici formula completă.

Greșeli frecvente la ecuația de gradul al doilea

  • Scrii coeficientul b fără semn. Coeficientul b include semnul din fața termenului cu x. Dacă ecuația e 2x2−5x+3=0, atunci b=−5, nu 5.
  • Aplici formula fără să calculezi mai întâi discriminantul. Calculezi întotdeauna Δ primul. Dacă Δ<0, răspunsul „ecuația nu are soluții reale” e deja complet; nu continui cu formula.
  • Aplici formula fără să aduci mai întâi ecuația la forma standard. Dacă ai o ecuație cu paranteze sau cu termeni de ambele părți ale egalului, muți tot în stânga și lași zero în dreapta ÎNAINTE să identifici a, b, c.

Exersează : ecuația de gradul al doilea

Din același capitol

Întrebări frecvente despre ecuația de gradul al doilea

Ce fac dacă ecuația nu e în forma standard?

Aduci tot în stânga egalului și lași 0 în dreapta, desfăcând paranteze dacă e nevoie. Abia după asta identifici a, b, c. Dacă sari peste acest pas, garantat greșești coeficienții.

Pot rezolva o ecuație de gradul 2 fără formula cu discriminant?

Da, uneori prin descompunere în factori sau prin relațiile lui Viète, dacă bănuiești o soluție întreagă sau observi rapid doi factori care se potrivesc. Dar formula cu discriminant funcționează întotdeauna, indiferent de ecuație, chiar și atunci când soluțiile nu sunt numere întregi, deci e metoda cea mai sigură atunci când nu ești sigur ce metodă mai rapidă s-ar potrivi.

La ce mă ajută relațiile lui Viète dacă tot pot folosi formula?

Relațiile lui Viète sunt mai rapide când cunoști deja o soluție și vrei cealaltă, sau când trebuie să afli un coeficient necunoscut din sumă și produs, fără să repeți tot calculul cu discriminantul. Sunt utile și ca metodă de verificare rapidă: dacă ai găsit deja soluțiile prin formulă, poți verifica suma și produsul lor fără să recalculezi nimic din formula inițială.

Vrei să stăpânești toată materia, nu doar acest subiect?

Lecții video cu profesori, teste și fișe de lucru pentru tot gimnaziul - într-un singur abonament.

Abonează-te - 5 lei prima lună →

Vrei mai mult? Vezi toate resursele de matematică pentru clasele 5-8 →

Verifică-te: 5 întrebări

Alege un răspuns și vezi imediat dacă e corect. Nu se salvează nimic, îl poți relua oricând.

  1. 1. Care este formula discriminantului  Δ  pentru ecuația  ax2+bx+c=0 ?

  2. 2. Câte soluții reale are ecuația  2x2−4x+5=0 ?

  3. 3. Care sunt soluțiile ecuației  x2−5x+6=0 ?

  4. 4. Descompune în factori trinomul  2x2−6x+4  folosind rădăcinile ecuației  2x2−6x+4=0 .

  5. 5. Dacă ecuația  ax2+bx+c=0  are rădăcinile  x1  și  x2 , cum se descompune în factori trinomul  ax2+bx+c ?

Despre acest articol

Redactat de
Echipa editorială Școala Virtuală. Răspundem de conținutul lui și îl corectăm când găsim o greșeală.
Pe ce se bazează
Programa școlară în vigoare pentru gimnaziu, la matematică - aceleași noțiuni, în aceeași ordine în care se predau la clasă.
Cine predă tema
Alexandra Pavel, profesor de matematică cu 15 ani la catedră, predă lecțiile video de matematică pentru clasele V-VIII.
Publicat
, actualizat