ISTORIA CĂRȚII ROMÂNEȘTI, de la manuscris la cartea digitală - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a V-a)

1. a) Așa se făceau cărțile înainte de tipar: copiștii scriau fiecare literă. Afirmația este adevărată.
2. b) Liturghierul lui Macarie (1508) era în limba slavonă, nu în română. Afirmația este falsă. Corect: „Prima carte tipărită în Țara Românească era scrisă în limba slavonă.”
3. c) Diaconul Coresi a lucrat la Brașov, unde a tipărit Tetraevanghelul în 1561. Afirmația este adevărată.
4. d) Scrisoarea lui Neacșu (1521) este o scrisoare scrisă de mână, nu o carte și nu o tipăritură. Afirmația este falsă.
5. e) Alfabetul latin a devenit oficial între 1860 și 1862 și îl folosim și azi. Afirmația este adevărată.

Răspuns: a) A; b) F (era în slavonă); c) A; d) F (este o scrisoare scrisă de mână); e) A.

1. Pornesc de la ce știu sigur: Gutenberg este inventatorul tiparului european cu litere mobile din metal, deci 1 merge cu d).
2. Macarie este călugărul care a tipărit primul Liturghier în Țara Românească, în 1508: 2 merge cu e).
3. Coresi a lucrat la Brașov, iar Tetraevanghelul este cartea lui cea mai cunoscută: 3 merge cu c).
4. Varlaam era mitropolitul Moldovei, iar Iașiul era capitala Moldovei: 4 merge cu a).
5. A rămas scrisoarea din 1521, scrisă de Neacșu: 5 merge cu b).

Răspuns: 1-d, 2-e, 3-c, 4-a, 5-b.

1. Un manuscris este scris de mână, o carte tipărită iese din presa tipografică, iar o carte digitală se citește pe un ecran.
2. a) Neacșu și-a scris scrisoarea de mână: manuscris.
3. b) Coresi a lucrat cu presa tipografică: carte tipărită.
4. c) Romanul de pe tabletă este un fișier pe care îl citești pe ecran: carte digitală.
5. d) Copiată cu pana, literă cu literă: manuscris.
6. e) Cazania a ieșit din tipografia de la Trei Ierarhi: carte tipărită.

Răspuns: Manuscrise: a) și d). Cărți tipărite: b) și e). Carte digitală: c).

1. Atașez fiecărui eveniment anul lui: A. 1688; B. 1508; C. 1860; D. 1561; E. 1521; F. 1643.
2. Ordonez anii crescător: 1508, 1521, 1561, 1643, 1688, 1860.
3. Ordinea evenimentelor este deci: B, E, D, F, A, C.
4. Primul eveniment este în 1508, ultimul în 1860. Fac scăderea: 1860 − 1508 = 352 de ani.
5. Observ ceva important: timp de peste trei sute de ani, toate cărțile românești au fost scrise cu litere chirilice.

Răspuns: B, E, D, F, A, C. Între primul și ultimul eveniment au trecut 352 de ani.

1. Separ trei întrebări diferite: Care e prima carte tipărită la noi? Care e cel mai vechi document datat în română? Cine a tipărit printre primele cărți în română?
2. Liturghierul lui Macarie (1508) răspunde la prima întrebare: este prima carte tipărită pe teritoriul românesc. Dar este în slavonă, deci nu este o carte „în limba română”. Primul coleg a amestecat locul tipăririi cu limba cărții.
3. Scrisoarea lui Neacșu (1521) răspunde la a doua întrebare: este cel mai vechi document păstrat în română care are o dată sigură. Dar nu este o carte, ci o scrisoare scrisă de mână. Al doilea coleg are dreptate pe jumătate: e corect să spui „cel mai vechi document datat”, nu „primul text”, pentru că s-ar putea să existe texte mai vechi, fără dată.
4. Printre primele cărți tipărite în limba română, și cele mai cunoscute, sunt ale lui Coresi, la Brașov: Întrebare creștinească (pe la 1560) și Tetraevanghelul (1561).

Răspuns: Liturghierul lui Macarie: prima carte tipărită la noi, dar în slavonă. Scrisoarea lui Neacșu: cel mai vechi document datat în română, dar scris de mână, nu carte. Printre primele cărți tipărite în română: cele ale lui Coresi, la Brașov.

1. a) Mai întâi s-a scris cu alfabetul chirilic, apoi, pe la 1840, cu alfabetul de tranziție, care amesteca literele chirilice cu cele latine, iar între 1860 și 1862 alfabetul latin a devenit oficial.
2. b) Tetraevanghelul este din 1561, deci este scris cu litere chirilice. Ca să-l citești, ar trebui să înveți întâi aceste litere, chiar dacă multe cuvinte sunt românești.
3. c) Două motive: literele sunt chirilice, iar limba română de acum câteva sute de ani avea forme și cuvinte care azi nu se mai folosesc. Limba este totuși româna, nu slavona.

Răspuns: a) chirilic, de tranziție, latin. b) Nu: Tetraevanghelul este scris cu litere chirilice. c) Sunt scrise cu litere chirilice, iar limba de atunci avea forme vechi.

1. a) Cel mai vechi este sulul de papirus, apoi pergamentul (piele de animal prelucrată), apoi hârtia, pe care s-au tipărit și cărțile lui Coresi, iar cel mai nou suport este ecranul.
2. b) Asemănări: amândouă cuprind un text scris de un autor; amândouă pot fi citite de mulți oameni în același timp, în exemplare identice.
3. b) Deosebiri: cartea tipărită are pagini de hârtie pe care le întorci cu mâna, cea electronică este un fișier pe care îl citești pe un ecran; pe o tabletă încap sute de cărți electronice, pe când cele tipărite ocupă loc pe raft.
4. c) Textul nu spune că o formă o învinge pe cealaltă, ci că suportul se schimbă, iar nevoia de a citi rămâne.

Răspuns: a) papirus, pergament, hârtie, ecran. b) De exemplu: asemănări: au un autor și un text, se pot citi în multe exemplare; deosebiri: hârtie sau ecran, ocupă sau nu loc pe raft. c) De exemplu: „Forma cărții se schimbă, dar oamenii vor citi mereu.”

1. A. Caut răspunsurile la întrebările „când?”, „unde?” și „cine?”: data este „în anul 1643”; locul este „la Iași, în tipografia de la Mănăstirea Trei Ierarhi”; numele este „mitropolitul Varlaam”.
2. B. „Românească” arată limba în care e scrisă cartea și cititorii cărora li se adresa: românii. „De învățătură” arată conținutul: predici, adică învățături pentru credincioși.
3. C. Textul relatează fapte reale, care se pot verifica (anul, locul, autorul), și folosește un limbaj precis, fără figuri de stil. Scopul lui este să informeze, nu să emoționeze.

Răspuns: A. 1643; Iași (tipografia de la Trei Ierarhi); Varlaam. B. „Românească”: scrisă în română, pentru români; „de învățătură”: cuprinde predici, învățături. C. Prezintă fapte reale, verificabile, într-un limbaj precis, fără figuri de stil, cu scopul de a informa.