OMONIMELE, deosebirea de cuvintele polisemantice - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VI-a)

1. a) „leu” animal și „leu” monedă au forma identică, dar sensuri fără nicio legătură: sunt omonime.
2. b) „carte” și „caiet” au forme diferite, deci nu pot fi omonime (omonimele au aceeași formă).
3. c) „broască” animal și „broască” mecanism au forma identică și sensuri fără legătură: sunt omonime.

Răspuns: a) omonime; b) nu sunt omonime (forme diferite); c) omonime.

1. În prima propoziție, contextul („grădina zoologică”, „maiestuos”) arată animalul.
2. În a doua propoziție, contextul („am plătit”, „bilet”) arată moneda.

Răspuns: „La grădina zoologică am văzut un leu maiestuos.” / „Am plătit zece lei pentru bilet.”

1. a) Sensul de bază: partea de sus a corpului.
2. b) Sens înrudit, prin rolul de „a fi în frunte”: conducătorul, persoana cea mai importantă.
3. c) Sens înrudit, prin poziție: capătul, extremitatea a ceva.

Răspuns: a) partea de sus a corpului (sens de bază); b) conducător, șef; c) capăt, extremitate.

1. a) Nu există nicio asemănare de formă sau de rol între mobilierul pe care stai și instituția financiară: sensurile nu au legătură. Omonime.
2. b) „Piciorul mesei” susține masa, la fel cum piciorul susține corpul: e o asemănare de rol. Cuvânt polisemantic.
3. c) „Mare” (substantiv, întindere de apă) și „mare” (adjectiv, de dimensiuni mari) sunt și părți de vorbire diferite, cu sensuri fără legătură istorică. Omonime.

Răspuns: a) omonime; b) cuvânt polisemantic (sensuri înrudite prin rol); c) omonime.

1. a) Amândouă numesc ceva ascuțit și încovoiat: forma comună leagă sensurile. E polisemie.
2. b) Capra de dulgherie nu seamănă, ca formă sau ca rol, cu animalul: nu găsim nicio legătură de sens, doar aceeași formă a cuvântului. E omonimie.

Răspuns: a) polisemie, sensurile sunt înrudite prin forma ascuțită și încovoiată; b) omonimie, „capră” (animal) și „capră” (suport) sunt cuvinte diferite, fără nicio legătură de sens.

1. Colegul confundă forma identică cu sensul înrudit: nu orice cuvinte scrise la fel sunt, automat, sensuri ale aceluiași cuvânt.
2. „Masă” (mobilă/mâncare) vine din latinescul „mensa”, iar „masă” (mulțime, cantitate) vine din latinescul „massa”: sunt cuvinte cu origini diferite.
3. Nu există nicio asemănare de formă, de poziție sau de rol între „obiectul de mobilier” și „mulțimea de oameni”.

Răspuns: Greșește: cele două cuvinte „masă” au origini diferite („mensa” și „massa”) și sensuri fără nicio legătură, deci sunt omonime, nu sensuri ale aceluiași cuvânt polisemantic. Forma identică nu e suficientă pentru polisemie.

1. Ne întrebăm dacă putem explica trecerea de la un sens la altul: toate cele trei numesc o formă rotundă, ca o gaură, asemenea ochiului.
2. Legătura de sens există, prin asemănare de formă, chiar dacă la prima vedere lucrurile numite (organul, plasa, aragazul) par foarte diferite.
3. Cum sensurile sunt înrudite, nu e vorba despre trei cuvinte diferite (omonime), ci despre un singur cuvânt cu mai multe sensuri (polisemantic).

Răspuns: Clasificarea e greșită: „ochi” este un cuvânt polisemantic, nu omonime. Sensurile sunt înrudite prin asemănarea de formă (o gaură rotundă), chiar dacă lucrurile numite par diferite. „Diferit ca lucru numit” nu înseamnă automat „omonime”; contează dacă poți explica legătura de sens.

1. Identificăm partea de vorbire a fiecărui cuvânt: „vine” este verb, forma de la „a veni”; „vin” este substantiv, numește băutura.
2. Căutăm o legătură de sens între „a se deplasa spre un loc” și „băutura din struguri”: nu există nicio asemenea legătură.
3. Fiind cuvinte diferite, cu forme apropiate întâmplător (și părți de vorbire diferite), sunt omonime.

Răspuns: „Vine” (de la „a veni”) și „vin” (băutura) sunt omonime: forme apropiate întâmplător, părți de vorbire diferite, sensuri fără nicio legătură.