REDACTAREA UNEI NARAȚIUNI la persoana I - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VI-a)
O narațiune bine redactată la persoana I are trei părți obligatorii: introducere, cuprins și încheiere, legate printr-o logică de cauză și efect, și un stil în care detaliile alese contează mai mult decât numărul lor. Mai jos găsești pașii de redactare, greșelile frecvente și 8 exerciții rezolvate pas cu pas, de la ușor la greu.
Cum redactezi o narațiune la persoana I
O narațiune la persoana I înseamnă că naratorul este chiar personajul care povestește: „am văzut”, „am simțit”, „mi-am amintit”. Această alegere creează o narațiune mai apropiată, mai personală, dar cere aceeași structură clară ca orice narațiune.
Structura în trei părți:
- introducerea: prezinți personajul, locul și momentul, fără să anunți că urmează o poveste („o să vă povestesc despre...”). Intri direct în scenă;
- cuprinsul: prezinți evenimentele în ordine logică, legate prin cauzalitate („pentru că”, „din cauza asta”, „tocmai de aceea”), cu un moment de tensiune maximă;
- încheierea: arăți consecința sau reacția personajului. Nu introduci personaje sau subiecte noi, doar strângi ce ai construit.
Stilul. O narațiune bună nu înșiruie toate detaliile posibile, ci le alege pe cele care contează. „Lumina intra oblic prin fereastră și Maria tot nu găsea cartea” spune mai mult decât „era o zi frumoasă”. Registrul limbii trebuie să fie potrivit: firesc, apropiat, dar corect, fără cuvinte de argou într-o compunere școlară și fără formulări artificial de „literare”.
Dialogul poate fi folosit, cu măsură: face personajele vii, rupe monotonia povestirii pure. Se punctuează cu linie de dialog și cu verb de declarație (a zis, a întrebat, a răspuns).
Exerciții rezolvate : redactarea unei narațiuni
Încearcă întâi singur, apoi deschide rezolvarea și compară pașii.
EXERCIȚIUL 1Recunoaște partea narațiuniiușor
Precizează cărei părți a narațiunii (introducere, cuprins sau încheiere) îi aparține fiecare fragment:
a) „M-am oprit locului, cu inima bătând, fără să știu ce să fac mai departe.”
b) „În fiecare vineri, mergeam cu bicicleta pe malul râului, singur, fără să-mi anunț planurile.”
c) „De atunci, port mereu la mine fluierașul acela, ca o amintire a acelei zile.”
Rezolvare pas cu pas
- a) Este momentul de tensiune maximă, în mijlocul acțiunii: cuprins.
- b) Prezintă obiceiul de dinainte, situația inițială: introducere.
- c) Arată o consecință care rămâne după întâmplare: încheiere.
Răspuns: a) cuprins; b) introducere; c) încheiere.
EXERCIȚIUL 2Intri direct sau anunți povestea?ușor
Precizează care dintre cele două începuturi este corect pentru o narațiune și de ce:
a) „O să vă povestesc despre o întâmplare din vacanța trecută.”
b) „În vara trecută, am rămas blocat pe munte, singur, fără semnal la telefon.”
Rezolvare pas cu pas
- a) Vorbește despre poveste, nu o spune direct: e o greșeală frecventă la introducere.
- b) Intră direct în scenă, cu personaj, timp și loc, fără să anunțe că urmează o poveste.
Răspuns: Varianta corectă este b), pentru că intră direct în poveste, fără să o anunțe.
EXERCIȚIUL 3Leagă evenimentele prin cauzalitatemediu
Rescrie fragmentul, folosind conectori de cauzalitate în loc de simpla înșiruire: „M-am trezit târziu. Am pierdut autobuzul. Am ajuns cu întârziere la concurs.”
Rezolvare pas cu pas
- Caut legătura dintre prima și a doua propoziție: de ce am pierdut autobuzul? Pentru că m-am trezit târziu.
- Caut legătura dintre a doua și a treia: de ce am ajuns cu întârziere? Tocmai pentru că pierdusem autobuzul.
- Folosesc conectori: „pentru că”, „așa că”.
Răspuns: Exemplu: „Pentru că m-am trezit târziu, am pierdut autobuzul, așa că am ajuns cu întârziere la concurs.”
EXERCIȚIUL 4Alege detaliul potrivitmediu
Din cele două variante, precizează care descrie mai bine o scenă și explică de ce:
a) „Era o zi frumoasă de vară.”
b) „Aerul mirosea a iarbă cosită, iar cicadele nu tăceau nicio clipă.”
Rezolvare pas cu pas
- a) E o formulare generală, care nu creează o imagine concretă.
- b) Alege detalii concrete, senzoriale (miros, sunet), care te pun direct în scenă.
Răspuns: Varianta b) este mai puternică: folosește detalii concrete, senzoriale, care creează o imagine vie, în loc de o formulare generală.
EXERCIȚIUL 5Corectează greșeala de încheieremediu
Un elev a scris o încheiere care introduce un personaj nou: „Și așa am terminat ziua aceea. A doua zi, verișoara mea Ioana a venit în vizită și ne-am jucat toată după-amiaza.” Explică greșeala și corectează.
Rezolvare pas cu pas
- Observ că a doua propoziție introduce un personaj și un eveniment nou, nelegat de tensiunea din cuprins.
- Încheierea trebuie să rezolve ce s-a întâmplat, nu să deschidă un subiect nou.
- Elimin partea nouă și păstrez doar consecința evenimentului povestit.
Răspuns: Greșeala: încheierea introduce un personaj și un subiect nou. Corect: „Și așa s-a terminat ziua aceea, cu inima încă bătându-mi repede de emoție.”
EXERCIȚIUL 6Scrie o introducere la persoana Igreu
Scrie, în 2-3 propoziții, introducerea unei narațiuni la persoana I, în care personajul (tu) trebuie să aibă un moment de emoție puternică, fără să anunți povestea.
Rezolvare pas cu pas
- Aleg un detaliu concret de timp și loc, ca să ancorez scena.
- Intru direct în acțiune, fără să anunț „o să povestesc”.
- Termin introducerea cu un semn de tensiune, care anunță ce va urma.
Răspuns: Exemplu: „Ajunsesem ultimul la linia de start, cu genunchii tremurând, fără să știu dacă mai apuc să respir normal până la fluierul de start.”
EXERCIȚIUL 7Construiește cuprinsul cu tensiune crescândăgreu
Pornind de la introducerea din exercițiul anterior, scrie, în 3-4 propoziții, cuprinsul, cu evenimente legate prin cauzalitate, care duc la un punct culminant.
Rezolvare pas cu pas
- Continui firul: startul cursei, senzațiile pe parcurs.
- Adaug un obstacol, legat cauzal de restul acțiunii.
- Duc tensiunea către un moment de vârf, fără să rezolv încă.
Răspuns: Exemplu: „Am pornit odată cu ceilalți, dar pentru că mă grăbisem prea tare, am simțit o durere ascuțită în gleznă. Din cauza durerii, ritmul mi-a scăzut, iar cei din spate au început să mă ajungă din urmă. Chiar când credeam că nu mai rezist, am zărit linia de sosire, la doar câțiva pași înainte.”
EXERCIȚIUL 8Analiză completă pe o narațiune scurtăgreu
Citește textul și precizează dacă respectă structura în trei părți, dacă naratorul e la persoana I sau a III-a, și ce mijloc stilistic (detaliu concret, cauzalitate) observi: „Ploaia mă prinsese la jumătatea drumului spre casă. Pentru că nu aveam umbrelă, m-am adăpostit sub streașina unui magazin închis, tremurând de frig. Am așteptat acolo aproape o oră, ascultând cum apa curgea în șiroaie de pe acoperiș. Când, în sfârșit, ploaia s-a oprit, am fugit tot drumul spre casă, ud până la piele, dar ușurat.”
Rezolvare pas cu pas
- Verbele „mă prinsese”, „am adăpostit”, „am așteptat” sunt la persoana I: naratorul e implicat, e chiar personajul.
- Textul are introducere (ploaia mă prinde), cuprins (adăpostirea, așteptarea, legată cauzal de lipsa umbrelei) și încheiere (fuga spre casă, ud, dar ușurat): respectă structura în trei părți.
- Detalii concrete: „streașina unui magazin închis”, „apa curgea în șiroaie”: susțin imaginea, nu sunt formulări generale.
Răspuns: Narator la persoana I. Structura respectă cele trei părți: introducere (ploaia), cuprins (adăpostirea, legată cauzal de lipsa umbrelei), încheiere (fuga spre casă). Mijloc stilistic: detalii concrete, senzoriale.
Cum recunoști o narațiune bine redactată
- Are toate cele trei părți: introducere care intră direct în scenă, cuprins cu tensiune crescândă, încheiere care rezolvă, nu deschide subiecte noi.
- Evenimentele sunt legate prin cauzalitate, nu doar înșirate una după alta.
- Detaliile alese sunt concrete și puține, nu o listă lungă de informații generale.
Greșeli frecvente la redactarea unei narațiuni
- Începi anunțând povestea. În loc de „o să vă povestesc despre...”, intri direct în scenă, cu personaj, timp și loc.
- Înșiri evenimentele fără cauzalitate. În loc de „apoi... și după aceea...”, arată legătura: „pentru că”, „din cauza asta”, „tocmai de aceea”.
- Introduci personaje sau subiecte noi în încheiere. Încheierea rezolvă tensiunea creată în cuprins, nu deschide alte fire ale poveștii.
Exersează : redactarea unei narațiuni
Din același capitol
- Textul narativ în proză explicat cu exemple
- Instanțele comunicării narative explicate
- Timpul și spațiul în narațiune, ghid complet
- Acțiune și personaje: ghid complet cu exemple
- Lecția: Textul narativ literar în proză
Întrebări frecvente despre redactarea unei narațiuni
Cât de lungă trebuie să fie o narațiune la clasa a VI-a?
Nu există o lungime magică, dar toate cele trei părți trebuie dezvoltate. O pagină, o pagină și jumătate, e o lungime bună pentru gimnaziu.
Pot folosi dialogul într-o narațiune la persoana I?
Da, cu măsură. Dialogul face personajele vii, dar trebuie punctuat corect, cu linie de dialog și verb de declarație.
Naratorul trebuie să fie mereu la persoana I în această lecție?
Lecția se concentrează pe persoana I, care creează o narațiune personală, apropiată. La alte teme poți alege și persoana a III-a, în funcție de cerință.
Vezi și lecția video: explicația completă, pas cu pas, în 12. Redactarea unei narațiuni la persoana I. Stilul..
Exersează cu fișa de lucru: Redactarea unei narațiuni la persoana I — fișă de lucru — temă printabilă, cu rezolvări separate.
Vrei să stăpânești toată materia, nu doar acest subiect?
Lecții video cu profesori, teste și fișe de lucru pentru tot gimnaziul - într-un singur abonament.
Abonează-te - 5 lei prima lună →Vrei mai mult? Vezi toate resursele de limba română pentru clasele 5-8 →
Verifică-te: 5 întrebări
Alege un răspuns și vezi imediat dacă e corect. Nu se salvează nimic, îl poți relua oricând.
1. Când scriem o narațiune la persoana I, cine povestește întâmplările?
2. Care dintre următoarele propoziții este scrisă corect la persoana I?
3. Ce este stilul într-un text narativ?
4. Ce elemente contribuie la crearea unui stil personal în narațiune?
5. Care este un avantaj al narațiunii la persoana I față de cea la persoana a III-a?
Despre acest articol
- Redactat de
- Echipa editorială Școala Virtuală. Răspundem de conținutul lui și îl corectăm când găsim o greșeală.
- Pe ce se bazează
- Programa școlară în vigoare pentru gimnaziu, la limba și literatura română - aceleași noțiuni, în aceeași ordine în care se predau la clasă.
- Cine predă tema
- Augustin Manta, profesor de limba și literatura română cu 6 ani la catedră, predă lecțiile video de limba și literatura română pentru clasele V-VIII.
- Publicat
- , actualizat
Exerciții rezolvate din aceeași clasă
DIFTONG, triftong și hiat - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VI-a)
Capitolul 1
DESPĂRȚIREA ÎN SILABE, reguli și greșeli frecvente - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VI-a)
Capitolul 1
TIMPUL ȘI SPAȚIUL ÎN NARAȚIUNE, tipuri și analiză - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VI-a)
Capitolul 2
MOMENTELE SUBIECTULUI: expozițiunea, intriga, desfășurarea, punctul culminant, deznodământul - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VI-a)
Capitolul 2
PERSONAJELE ÎN TEXTUL NARATIV LITERAR: tipuri și mijloace de caracterizare - EXERCIȚII REZOLVATE (clasele a VI-a și a VII-a)
Capitolul 2
REZUMATUL, cum se scrie pas cu pas - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VI-a)
Capitolul 2
