ACȚIUNE ȘI PERSONAJE în textul narativ - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a V-a)

1. a) Descrie o stare obișnuită, dinainte să se întâmple ceva: situația inițială.
2. b) Ceva strică echilibrul: poarta deschisă, caprele dispărute: conflictul.
3. c) Problema se rezolvă, Ana găsește caprele: deznodământul.

Răspuns: a) situația inițială; b) conflictul; c) deznodământul.

1. Caut în jurul cui se construiește acțiunea: Mihai organizează excursia, el ia deciziile principale.
2. Radu și Ioana au un rol, dar susțin acțiunea lui Mihai, nu sunt centrul ei.

Răspuns: Personajul principal este Mihai, în jurul lui se construiește acțiunea. Radu și Ioana sunt personaje secundare, îl ajută pe Mihai.

1. a) Naratorul spune direct, explicit, ce trăsături are Elena: harnică, săritoare. Caracterizare directă.
2. b) Nu se spune direct ce fel de om e Elena, dar din fapta ei (a rămas să ajute, deși era obosită) deduc că e săritoare și devotată. Caracterizare indirectă.

Răspuns: a) caracterizare directă; b) caracterizare indirectă, dedusă din faptă.

1. Caut legătura dintre prima și a doua propoziție: de ce a alergat pe scurtătură? Pentru că întârziase la autobuz.
2. Caut legătura dintre a doua și a treia: de ce a ajuns la timp? Tocmai pentru că alergase pe scurtătură.
3. Folosesc conectori de cauzalitate: „pentru că”, „așa că”, „de aceea”.

Răspuns: Exemplu: „Pentru că întârziase la autobuz, Cristi a alergat pe scurtătură, așa că a reușit să ajungă la timp la concurs.”

1. Observ fapta: Tudor pune la loc cărțile, deși nimeni nu l-ar fi prins că nu o face.
2. Trag concluzia despre trăsătura personajului: faptul că acționează corect chiar și fără martori arată onestitate și responsabilitate.
3. Nu naratorul spune „Tudor era cinstit”, ci fapta arată asta: caracterizare indirectă.

Răspuns: Fapta arată onestitatea și responsabilitatea lui Tudor, prin caracterizare indirectă.

1. Aleg o decizie inițială a personajului, care va declanșa conflictul: Vlad hotărăște să treacă râul pe gheața subțire, ca să ajungă mai repede acasă.
2. Leg consecința direct de decizie: pentru că a mers prea aproape de mal, gheața a început să trosnească.
3. Duc tensiunea către punctul culminant: piciorul lui Vlad s-a scufundat până la gleznă, iar el a simțit apa înghețată urcând.
4. Verific: fiecare propoziție e cauza celei următoare, nu doar o înșiruire.

Răspuns: Exemplu: „Vlad a hotărât să treacă râul pe gheața subțire, ca să ajungă mai repede acasă. Pentru că a mers prea aproape de mal, gheața a început să trosnească sub el. Deodată, piciorul i s-a scufundat până la gleznă, iar apa înghețată i-a urcat pe sub pantalon.”

1. Observ că elevul doar enumeră trăsături, fără nicio legătură cu ce face personajul în text: e o listă, nu o analiză.
2. Pentru a lega trăsăturile de acțiune, aleg o faptă concretă a lui Bogdan din text și arăt ce trăsătură reiese din ea.
3. Rescriu: în loc de a spune direct trăsăturile, le motivez cu o acțiune.

Răspuns: Exemplu: „Bogdan este personajul principal. Curajul lui se vede din felul în care a intrat singur în curtea necunoscută, ca să-și salveze prietenul, fără să stea pe gânduri.”

1. Caut cine acționează: Sorin se ridică și mărturisește. El este personajul principal al fragmentului.
2. Caut ce trăsătură reiese din faptă: se ridică, spune adevărul, deși știe consecința. Asta arată onestitate și curaj, nu e spus direct de narator.
3. Caut momentul subiectului: fragmentul arată o reacție într-o situație de tensiune, deci corespunde punctului culminant sau desfășurării acțiunii, în funcție de restul textului. Aici, mărturisirea pare chiar decizia de vârf, deci punctul culminant.

Răspuns: Personajul principal: Sorin. Trăsătură dedusă din faptă: onestitate și curaj. Momentul subiectului: punctul culminant, decizia de a spune adevărul.