PERSONAJELE ÎN TEXTUL NARATIV LITERAR: tipuri și mijloace de caracterizare - EXERCIȚII REZOLVATE (clasele a VI-a și a VII-a)
Personajele sunt ființele (sau obiectele însuflețite) care participă la acțiunea unui text narativ literar; ele există doar în lumea textului, create de autor. Mai jos găsești tipurile de personaje, mijloacele de caracterizare, relația dintre narator și personaje și 8 exerciții rezolvate pas cu pas, de la ușor la greu.
Personajul: tipuri, caracterizare și relația cu naratorul
Ce este personajul. Personajul este o ființă (om, animal) sau un obiect însuflețit care participă la acțiune într-un text narativ literar. Chiar dacă seamănă cu oamenii reali, personajul este o construcție a autorului: fiecare faptă, vorbă sau trăsătură a lui este aleasă ca să transmită ceva. Personajul nu se confundă nici cu autorul (omul real care a scris textul), nici cu naratorul (vocea care povestește), chiar și atunci când naratorul este el însuși personaj.
Tipuri de personaje, după mai multe criterii, care se pot combina:
- după importanța în acțiune: principal (în jurul lui se construiește acțiunea), secundar (îl ajută, îl contrazice sau îl completează pe cel principal), episodic (apare într-un singur episod, cu un rol precis) și figuranți (simpli martori, fără rol în acțiune);
- după rolul în conflict: protagonistul, personajul central, și antagonistul, cel care i se opune. Antagonistul nu este neapărat „rău”: este cel ale cărui scopuri intră în conflict cu ale protagonistului;
- după număr: individual (o singură persoană) sau colectiv (un grup care se poartă la fel: sătenii, clasa, mulțimea);
- după natura lor: reale (oameni obișnuiți) sau fabuloase, fantastice (zmei, zâne, animale care vorbesc);
- după valorile pe care le ilustrează: pozitive sau negative;
- după construcție: simple (plate), construite în jurul unei singure trăsături, sau complexe, cu trăsături contradictorii, care pot evolua. Despre acestea, vezi complexitatea personajului.
Portretul personajului are două componente: portretul fizic (cum arată: înălțime, chip, îmbrăcăminte, gesturi) și portretul moral (cum este: trăsături de caracter, valori, comportament). La analiză, portretul moral contează cel mai mult.
Mijloacele de caracterizare sunt căile prin care aflăm cum este un personaj:
- caracterizarea directă: trăsătura este numită explicit de narator („Mihai era un băiat curajos.”), de alte personaje („E cel mai harnic om din sat”, spuse vecina) sau de personajul însuși, prin autocaracterizare („Eu sunt încăpățânat, recunosc.”);
- caracterizarea indirectă: trăsătura se deduce din fapte (ce face), limbaj (cum vorbește, ce cuvinte alege, ce ton au replicile), gesturi și atitudini, relațiile cu celelalte personaje, nume sau poreclă, mediul în care trăiește.
În dialog, verbele de declarație spun mult: un personaj care „se răstește” sau „poruncește” nu este descris la fel ca unul care „șoptește” sau „se bâlbâie”. Pentru redactarea completă, pas cu pas, vezi caracterizarea personajului.
Naratorul și personajele (clasa a VII-a). Felul în care cunoaștem personajele depinde de narator:
- naratorul-personaj povestește la persoana I întâmplări la care participă. Perspectiva este subiectivă: aflăm ce gândește și simte el, iar pe ceilalți îi vedem prin ochii lui;
- naratorul omniscient povestește la persoana a III-a, nu participă la acțiune și știe tot, inclusiv gândurile tuturor personajelor. Perspectiva este obiectivă.
Despre autor, narator și cititor, pe larg, vezi instanțele comunicării narative.
Exerciții rezolvate : personajele în textul narativ literar
Încearcă întâi singur, apoi deschide rezolvarea și compară pașii.
EXERCIȚIUL 1Clasifică personajele după importanțăușor
Citește rezumatul și precizează rolul fiecărui personaj (principal, secundar, episodic sau figurant):
„Tudor, un băiat de clasa a VI-a, se pregătește toată vara pentru crosul orașului. Îl antrenează în fiecare dimineață bunicul lui, fost atlet. Cu o zi înainte de concurs, un vânzător de la piață îi dă lui Tudor, din greșeală, o sticlă de apă stricată, iar băiatul se îmbolnăvește. În ziua cursei, pe marginea traseului, zeci de spectatori aplaudă. Tudor aleargă totuși și termină pe locul al treilea.”
Rezolvare pas cu pas
- Caut personajul în jurul căruia se construiește toată întâmplarea: Tudor, principal.
- Bunicul apare de mai multe ori și îl ajută pe Tudor să se pregătească: personaj secundar.
- Vânzătorul apare o singură dată, dar gestul lui schimbă mersul acțiunii: personaj episodic.
- Spectatorii doar privesc și aplaudă, fără nicio influență asupra întâmplărilor: figuranți.
Răspuns: Tudor: principal; bunicul: secundar; vânzătorul: episodic; spectatorii: figuranți (personaj colectiv, fără rol în acțiune).
EXERCIȚIUL 2Direct sau indirect?ușor
Precizează felul caracterizării (directă sau indirectă) și, la cea directă, cine numește trăsătura:
a) „Irina era cea mai răbdătoare fată din clasă.”
b) „Irina a stat trei ore să-și ajute colega la matematică, fără să se plângă.”
c) „– Irina? E un înger de fată, zise dirigintele.”
d) „– Nu mă enervez niciodată, spuse Irina zâmbind. Așa sunt eu.”
Rezolvare pas cu pas
- a) Trăsătura „răbdătoare” este numită de vocea care povestește: caracterizare directă, făcută de narator.
- b) Nimeni nu spune că Irina este răbdătoare; deducem trăsătura din faptă: caracterizare indirectă.
- c) Un alt personaj, dirigintele, spune ce crede despre ea: caracterizare directă, făcută de alt personaj.
- d) Irina vorbește despre ea însăși: caracterizare directă, prin autocaracterizare.
Răspuns: a) directă, de către narator; b) indirectă, prin fapte; c) directă, de către alt personaj; d) directă, prin autocaracterizare.
EXERCIȚIUL 3Portret fizic sau portret moralmediu
Împarte trăsăturile lui Costel în portret fizic și portret moral:
„Costel era înalt și slab, cu părul ca paiul și cu o cicatrice mică deasupra sprâncenei. Nu mințea niciodată, chiar dacă adevărul îl costa o pedeapsă. Purta mereu aceeași geacă ponosită, dar își împărțea fără ezitare sandvișul cu oricine era flămând.”
Rezolvare pas cu pas
- Caut ce se vede, ce ține de înfățișare: „înalt”, „slab”, „părul ca paiul”, „cicatrice”, „geacă ponosită”. Acesta este portretul fizic (inclusiv îmbrăcămintea).
- Caut ce ține de caracter: „Nu mințea niciodată” arată sinceritatea, iar faptul că își împarte sandvișul arată generozitatea. Acesta este portretul moral.
- Observ că trăsăturile morale nu sunt numite, ci reies din comportament: sunt obținute prin caracterizare indirectă.
Răspuns: Portret fizic: înalt, slab, păr ca paiul, cicatrice deasupra sprâncenei, geacă ponosită. Portret moral: sincer (nu minte niciodată), generos (își împarte mâncarea).
EXERCIȚIUL 4Trăsături deduse din replicimediu
Citește dialogul și precizează câte o trăsătură pentru fiecare personaj, explicând cum ai dedus-o:
„– Dă-mi mingea! Eu aleg echipele, eu sunt căpitanul, eu hotărăsc! se răsti Victor.
– Poate ar fi corect să tragem la sorți, șopti Matei, privind în pământ.
– Hai, băieți, nu ne certăm pentru un meci! râse Ana și împărți mingile.”
Rezolvare pas cu pas
- Victor: repetă pronumele „eu”, folosește imperativul („Dă-mi”), iar verbul de declarație „se răsti” arată tonul aspru. Trăsătura: autoritar, egoist.
- Matei: propune ceva corect, dar la modul condițional („ar fi corect”), iar „șopti” și gestul „privind în pământ” arată nesiguranță. Trăsătura: timid (și corect).
- Ana: împacă tensiunea cu o glumă („râse”) și rezolvă situația prin faptă (împarte mingile). Trăsătura: prietenoasă, împăciuitoare.
- Toate trăsăturile sunt deduse din limbaj, din verbele de declarație și din gesturi: caracterizare indirectă.
Răspuns: Victor: autoritar, egoist (repetarea lui „eu”, „se răsti”); Matei: timid, dar corect („șopti”, „privind în pământ”, propunerea tragerii la sorți); Ana: prietenoasă, împăciuitoare (gluma și împărțirea mingilor). Toate prin caracterizare indirectă.
EXERCIȚIUL 5Numește mijlocul de caracterizare indirectămediu
Precizează mijlocul de caracterizare indirectă din fiecare secvență:
a) „Toți din sat îi spuneau «Moș Tăcutu».”
b) „Camera lui era plină de cărți, hărți vechi și borcane cu insecte, fiecare cu eticheta ei.”
c) „Când a văzut câinele lovit de mașină, a lăsat bicicleta în drum și a alergat la el.”
d) „Își frământa mâinile și se uita întruna la ceas.”
Rezolvare pas cu pas
- a) Porecla spune ceva despre firea omului (vorbește puțin): caracterizare prin nume.
- b) Locul în care trăiește personajul (cărți, hărți, colecții ordonate) arată un om curios și ordonat: caracterizare prin mediu.
- c) Ce face personajul într-o situație-limită arată compasiunea: caracterizare prin fapte.
- d) Mișcările mâinilor și privitul la ceas trădează neliniștea: caracterizare prin gesturi.
Răspuns: a) prin nume (poreclă); b) prin mediu; c) prin fapte; d) prin gesturi.
EXERCIȚIUL 6Narator-personaj sau narator omniscientmediu
Compară fragmentele. Precizează tipul de narator și ce putem afla, în fiecare caz, despre gândurile personajelor:
a) „Am intrat în clasă ultimul. Radu m-a privit ciudat. Nu știu dacă era supărat pe mine sau doar obosit.”
b) „Andrei intră în clasă ultimul. Radu îl privi ciudat: era încă supărat din cauza meciului de ieri, dar nu voia să recunoască.”
Rezolvare pas cu pas
- a) Verbele „am intrat”, „nu știu” și pronumele „m-” sunt la persoana I: narator-personaj. El nu poate ști ce gândește Radu, doar bănuiește: perspectivă subiectivă.
- b) Verbele „intră”, „privi” sunt la persoana a III-a: narator omniscient. Naratorul știe și ce simte Radu, și de ce: perspectivă obiectivă.
- Concluzia: naratorul-personaj ne arată ceilalți oameni din afară, prin ochii lui; naratorul omniscient ne poate arăta gândurile oricărui personaj.
Răspuns: a) narator-personaj, persoana I, perspectivă subiectivă: gândurile lui Radu rămân necunoscute. b) narator omniscient, persoana a III-a, perspectivă obiectivă: aflăm ce simte Radu și de ce.
EXERCIȚIUL 7Protagonist, antagonist și conflictgreu
Citește rezumatul și precizează protagonistul, antagonistul și conflictul. Explică de ce antagonistul nu este un personaj „rău”.
„Elena vrea să transforme terenul viran din spatele blocului într-o grădină pentru copii. Domnul Petrescu, administratorul, se opune: se teme că locatarii vor refuza să plătească apa pentru udat. Elena strânge semnături, iar la final cei doi cad de acord: grădina se face, iar copiii o udă cu apă de ploaie strânsă în butoaie.”
Rezolvare pas cu pas
- Protagonistul este personajul central, a cărui dorință pune acțiunea în mișcare: Elena.
- Antagonistul este cel care i se opune: domnul Petrescu.
- Conflictul este exterior, între două personaje cu scopuri diferite: grădina copiilor și grija pentru cheltuielile blocului.
- Domnul Petrescu are un motiv rezonabil (costurile), nu vrea răul nimănui; de aceea conflictul se poate rezolva prin înțelegere.
Răspuns: Protagonist: Elena; antagonist: domnul Petrescu; conflict exterior, între dorința de a face grădina și teama de cheltuieli. Antagonistul nu este rău, pentru că se opune dintr-un motiv întemeiat, nu din răutate.
EXERCIȚIUL 8Tip Evaluare Națională: caracterizează personajulgreu
Citește fragmentul și prezintă, în 50-80 de cuvinte, două trăsături ale bunicii, precizând mijlocul de caracterizare pentru fiecare:
„Bunica se trezea înaintea tuturor și, până să ne ridicăm noi din pat, pâinea era deja scoasă din cuptor. «Ce să fac, n-am stare», spunea ea, râzând. Când vecinul i-a stricat gardul cu tractorul, bunica nu s-a certat cu el, ci i-a dus a doua zi un colac cald.”
Rezolvare pas cu pas
- Prima trăsătură: hărnicia. Reiese din fapte (se trezește prima, pâinea e gata) și e confirmată de autocaracterizare („n-am stare”).
- A doua trăsătură: blândețea, bunătatea. Reiese din faptă: nu se ceartă cu vecinul care i-a stricat gardul, ci îi duce un colac.
- Numesc mijloacele: caracterizare indirectă prin fapte pentru ambele, plus caracterizare directă prin autocaracterizare pentru hărnicie.
- Redactez un paragraf coerent, cu citate între ghilimele, și verific să am între 50 și 80 de cuvinte.
Răspuns: Model: „Bunica este, în primul rând, harnică. Trăsătura reiese indirect, din fapte: se trezește înaintea tuturor și scoate pâinea din cuptor, dar și direct, prin autocaracterizare: «n-am stare». În al doilea rând, bunica este blândă și iertătoare. Când vecinul îi strică gardul, ea nu se ceartă cu el, ci îi duce un colac cald. Această trăsătură reiese indirect, din comportamentul ei.” (aproximativ 65 de cuvinte)
Cum recunoști ce îți cere o cerință despre personaje
- „Precizează rolul / tipul personajului” cere o clasificare (principal, secundar, episodic; protagonist, antagonist), cu o justificare din acțiune.
- „Numește mijlocul de caracterizare” cere să spui dacă trăsătura este numită (direct: narator, alt personaj, autocaracterizare) sau dedusă (indirect: fapte, limbaj, gesturi, nume, mediu).
- „Prezintă o trăsătură” cere trei lucruri: trăsătura numită, o secvență din text care o susține și explicarea legăturii dintre ele.
Greșeli frecvente la personaje
- Crezi că personajul principal este cel mai bun. Personajul principal este cel în jurul căruia se organizează acțiunea, nu cel mai simpatic. Poate avea defecte serioase.
- Reduci caracterizarea la portretul fizic. „Era înalt și avea ochi verzi” nu spune cum este personajul. Portretul moral, susținut prin fapte și vorbe, este cel care contează la analiză.
- Scrii trăsături fără dovezi. O trăsătură fără o secvență din text care să o susțină rămâne o simplă afirmație. Fiecare trăsătură are nevoie de cel puțin un exemplu.
Exersează : personajele în textul narativ literar
Din același capitol
- Lecția: Naratorul și personajele (clasa a VII-a)
- Personajele, ce sunt: exerciții rezolvate pentru clasa a V-a
- Caracterizarea personajului: model complet pas cu pas
- Complexitatea personajului explicată cu exemple
- Personajele în textul narativ în versuri
- Instanțele comunicării narative: autor, narator, cititor
Întrebări frecvente despre personaje
Care sunt tipurile de personaje?
După importanță: principale, secundare, episodice și figuranți. După rolul în conflict: protagonist și antagonist. Mai pot fi individuale sau colective, reale sau fantastice, pozitive sau negative, simple sau complexe.
Care este diferența dintre caracterizarea directă și cea indirectă?
La caracterizarea directă, trăsătura este spusă explicit de narator, de alt personaj sau de personajul însuși. La cea indirectă, o deduci tu din fapte, vorbe, gesturi, nume sau mediu.
Naratorul poate fi și personaj?
Da. Naratorul-personaj povestește la persoana I întâmplări la care participă, iar perspectiva lui este subiectivă. Chiar și atunci, rolul de narator și cel de personaj se numesc separat la analiză.
Vrei să stăpânești toată materia, nu doar acest subiect?
Lecții video cu profesori, teste și fișe de lucru pentru tot gimnaziul - într-un singur abonament.
Abonează-te - 5 lei prima lună →Vrei mai mult? Vezi toate resursele de limba română pentru clasele 5-8 →
Verifică-te: 5 întrebări
Alege un răspuns și vezi imediat dacă e corect. Nu se salvează nimic, îl poți relua oricând.
1. Ce este un personaj într-un text narativ literar?
2. Cum se numește personajul cel mai important dintr-un text narativ?
3. Care dintre următoarele este un exemplu de personaj negativ?
4. Ce rol are personajul episodic într-un text narativ?
5. Prin ce mijloace poate fi caracterizat un personaj dintr-un text narativ?
Despre acest articol
- Redactat de
- Echipa editorială Școala Virtuală. Răspundem de conținutul lui și îl corectăm când găsim o greșeală.
- Pe ce se bazează
- Programa școlară în vigoare pentru gimnaziu, la limba și literatura română - aceleași noțiuni, în aceeași ordine în care se predau la clasă.
- Cine predă tema
- Augustin Manta, profesor de limba și literatura română cu 6 ani la catedră, predă lecțiile video de limba și literatura română pentru clasele V-VIII.
- Publicat
- , actualizat
Exerciții rezolvate din aceeași clasă
TIMPUL ȘI SPAȚIUL ÎN NARAȚIUNE, tipuri și analiză - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VI-a)
Capitolul 2
MOMENTELE SUBIECTULUI: expozițiunea, intriga, desfășurarea, punctul culminant, deznodământul - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VI-a)
Capitolul 2
REZUMATUL, cum se scrie pas cu pas - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VI-a)
Capitolul 2
VALORILE CULTURII POPULARE, în basme, proverbe și obiceiuri - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VI-a)
Capitolul 2
VERBUL, definiție, categorii gramaticale și conjugări - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a V-a)
Capitolul 2
INDICATIVUL, toate timpurile lui pe scurt - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VI-a)
Capitolul 2
