REGISTRELE LIMBII: standard, formal, familiar, popular, regional și argotic - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VIII-a)

1. Pentru fiecare cuvânt mă întreb în ce situație l-aș folosi: oriunde (standard), într-un document oficial (formal) sau doar între prieteni (familiar).
2. a) „a fura” e cuvântul obișnuit: standard. „a șterpeli” e marcat în dicționar ca familiar. „a sustrage” apare în texte oficiale, de exemplu într-un proces-verbal: formal.
3. b) „mulțumesc”: standard. „mersi” (din franceză, marcat „familiar” în DEX): familiar.
4. c) „puțin”: standard. „nițel”: familiar.

Răspuns: a) a fura (standard), a șterpeli (familiar), a sustrage (formal); b) mulțumesc (standard), mersi (familiar); c) puțin (standard), nițel (familiar).

1. Caut cuvintele pe care nu le-aș folosi în orice parte a țării și le verific sensul în dicționar.
2. „curechi” = varză; „barabule” = cartofi.
3. „ogradă” = curte; „harbuz” = pepene verde.
4. „păpușoi” = porumb.
5. Rescriu propoziția păstrând sensul: „Bunica a pus la fiert varză și cartofi, iar în curte ne aștepta un pepene verde mare, lângă un sac cu porumb.”

Răspuns: „Bunica a pus la fiert varză și cartofi, iar în curte ne aștepta un pepene verde mare, lângă un sac cu porumb.”

1. A. Adresarea este cu „tu” („Vii”, „Zi”), apare salutul „Salut” și interjecția familiară „bre”; propozițiile sunt scurte, cu întrebări și îndemnuri. Registrul este familiar (informal).
2. B. Mesajul începe cu formula de politețe „Stimată doamnă profesoară”, folosește „vă rog”, „vă mulțumesc” (adresare cu „dumneavoastră”) și o frază îngrijită. Registrul este formal.

Răspuns: A. familiar: adresare cu „tu”, „Salut”, „bre”, propoziții scurte. B. formal: formula „Stimată doamnă profesoară”, adresare politicoasă („vă rog”, „vă mulțumesc”), frază îngrijită.

1. „oleacă” (puțin) ține de vorbirea tradițională, marcat în DEX ca popular: registrul popular.
2. „harbuz” (pepene verde) și „ogradă” (curte) sunt folosite doar în anumite zone: registrul regional.
3. „mișto” (foarte bun) și „a merge pe blat” (a călători fără bilet) sunt marcate în DEX ca argotice: registrul argotic.
4. „ăsta” (acesta) este marcat în DEX ca popular și familiar; dintre variantele date, se încadrează la registrul popular.

Răspuns: popular: „oleacă”, „ăsta”; regional: „harbuz”, „ogradă”; argotic: „mișto”, „a merge pe blat”.

1. Găsesc cuvintele nonstandard: „mișto” (argotic), „nașpa” (argotic), „a chiulit” (familiar).
2. Caut pentru fiecare un echivalent standard, cu același sens: „mișto” → „foarte bun”; „nașpa” → „dezamăgitor”; „a chiulit” → „a lipsit nemotivat”.
3. Păstrez restul enunțului și verific să nu se schimbe sensul: „Filmul a fost foarte bun, dar finalul a fost dezamăgitor, iar Radu a lipsit nemotivat de la oră ca să-l vadă.”

Răspuns: „Filmul a fost foarte bun, dar finalul a fost dezamăgitor, iar Radu a lipsit nemotivat de la oră ca să-l vadă.”

1. Schimb salutul familiar „Salut!” cu o formulă de adresare politicoasă: „Stimate domnule diriginte,”.
2. Trec de la „tu” la „dumneavoastră” și înlocuiesc întrebarea directă cu o cerere: „vă rog să-mi permiteți să lipsesc”.
3. Păstrez informațiile (mâine, ora de sport, concursul) și le leg într-o frază îngrijită, cu motivul explicat: „deoarece particip la un concurs de șah”.
4. Înlocuiesc „Mersi!” (familiar) cu „Vă mulțumesc.”

Răspuns: De exemplu: „Stimate domnule diriginte, vă rog să-mi permiteți să lipsesc mâine de la ora de educație fizică, deoarece particip la un concurs de șah. Vă mulțumesc.”

1. O compunere școlară cere registrul standard, deci caut cuvintele marcate ca familiare, populare sau argotice.
2. „nițel” (familiar) → „puțin”.
3. „bașca” (popular și familiar, cu sensul „în afară de asta, pe deasupra”) → „ba chiar”.
4. „mișto” (argotic) → „reușit” sau „frumos”.
5. „nu stă mult pe gânduri” este o expresie din limba standard, deci rămâne. „e” în loc de „este” se acceptă în vorbire, dar în compunere scriu forma completă, „este”.

Răspuns: „nițel” (familiar) → „puțin”; „bașca” (popular și familiar) → „ba chiar”; „mișto” (argotic) → „reușit”. Varianta corectată: „Personajul principal este un băiat curajos, dar puțin neatent. Când prietenul lui îi cere ajutorul, el nu stă mult pe gânduri, ba chiar îi dă și ultimii bani. Finalul este reușit, pentru că băiatul își dă seama de greșeala lui.”

1. A. Bunica folosește „oleacă”, marcat în dicționar ca popular: registrul popular. Nepotul folosește „mersi” (familiar) și „mișto” (argotic), adresarea „buni”: registru familiar, cu un cuvânt argotic.
2. B. Mă gândesc ce spune registrul despre fiecare: vârsta, locul de unde vine, relația dintre ei. Bunica vorbește ca oamenii în vârstă de la țară, nepotul ca un adolescent de azi. Niciunul nu folosește formule de politețe, pentru că relația dintre ei este apropiată, de familie.
3. C. Înlocuiesc „mersi” cu „mulțumesc”, „buni” cu „bunico” și „super mișto” cu „foarte bună” (acord cu „plăcintă”).

Răspuns: A. Bunica: registrul popular („oleacă”). Nepotul: registrul familiar („mersi”, „buni”), cu un cuvânt argotic („mișto”). B. De exemplu: „Registrele arată diferența de vârstă și de mediu dintre personaje: bunica vorbește ca la țară, nepotul ca un adolescent. Lipsa formulelor de politețe arată că relația dintre ei este apropiată.” C. „Mulțumesc, bunico, este foarte bună!”