SECVENȚE DESCRIPTIVE, cum le recunoști - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VI-a)

1. Ne întrebăm de fiecare dată dacă acțiunea merge înainte sau dacă doar aflăm cum arată ceva.
2. a) Trei fapte, unul după altul: a luat, a stins, a ieșit. Fragment narativ.
3. b) Nu se întâmplă nimic. Aflăm cum arată bucătăria, cu verbe la imperfect: „era”, „stătea”, „dormea”. Fragment descriptiv.
4. c) Două fapte care duc povestea mai departe. Fragment narativ.
5. d) Aflăm cum arată grădina, cu verbul „părea” și cu o comparație. Fragment descriptiv.

Răspuns: Narative: a) și c). Descriptive: b) și d).

1. Prima propoziție povestește: „a împins”, „a intrat”. Este narativă.
2. A doua și a treia propoziție nu duc acțiunea mai departe. Verbele sunt la imperfect: „era”, „creștea”, „acoperea”. Aici începe descrierea.
3. Ultima propoziție reia povestirea: „a urcat”, „a bătut”. Aici se termină descrierea.
4. Deci secvența descriptivă începe cu „Casa bunicilor era scundă” și se termină cu „jumătate din curte”.

Răspuns: Secvența descriptivă: „Casa bunicilor era scundă, cu pereți văruiți și cu o prispă de lemn tocit de ani. În fața ei creștea un nuc bătrân, iar umbra lui acoperea jumătate din curte.”

1. Căutăm întâi verbele care arată o stare care durează. La imperfect sunt „era” și „aștepta”. Se potrivește și „intra”.
2. Adjectivele arată însușiri: „goală”, „vechi”, „uitate”, „uscat”, „larg”, „palidă”.
3. Cuvintele care arată locul: „Pe băncile vechi”, „în colțul din dreapta”, „Prin geamul larg”.
4. Observă că nu apare niciun fapt nou. Toate aceste mărci arată că fragmentul este descriptiv.

Răspuns: Verbe la imperfect: „era”, „aștepta” (se acceptă și „intra”). Adjective, oricare patru: goală, vechi, uitate, uscat, larg, palidă. Loc: „în colțul din dreapta” (se acceptă și „Pe băncile vechi” sau „Prin geamul larg”).

1. a) „plumburiu” este un adjectiv care arată o însușire deosebită a cerului, deci este un epitet. El arată culoarea cenușie, grea, a cerului dinaintea ploii.
2. b) Cei doi termeni sunt legați prin „ca”, deci este o comparație: norii sunt asemănați cu niște oi obosite, ca să se vadă cât de încet se mișcă.
3. c) Vântul primește purtări omenești, „bate în geam” și „cere”, deci este o personificare.
4. d) Mai multe lucruri sunt înșirate unul după altul, deci este o enumerație, care arată bogăția mesei.

Răspuns: a) epitet; b) comparație; c) personificare; d) enumerație.

1. a) Se descrie un loc, deci este un tablou.
2. b) Se descrie înfățișarea unui om: umeri, barbă, mâini. Este un portret fizic.
3. c) Se descriu însușirile sufletești: răbdarea, bunătatea, iertarea. Este un portret moral.
4. d) Se descrie un colț dintr-o încăpere, deci este tot un tablou.

Răspuns: a) tablou; b) portret fizic; c) portret moral; d) tablou.

1. Vedem întâi unde stă descrierea: între ieșirea din casă și plecarea în grabă.
2. Descrierea arată un cer plumburiu, nori joși și aer greu. Toate aceste semne anunță furtuna.
3. Ea pregătește întâmplarea care urmează și explică de ce Maria pornește repede.
4. În același timp, creează atmosfera de încordare și arată neliniștea fetei, fără ca autorul să spună direct „Maria era îngrijorată”.

Răspuns: Secvența descriptivă pregătește furtuna care urmează, creează o atmosferă apăsătoare și arată indirect neliniștea Mariei, motivând graba ei.

1. Alegem ce descriem: locul în care tocmai a ajuns personajul, adică gara. Este momentul potrivit, pentru că el vede totul pentru prima dată.
2. Punem verbele la imperfect, ca să oprim acțiunea: „era”, „se vedea”, „dormea”.
3. Adăugăm adjective care arată însușiri: „mică”, „pustie”, „ruginit”, „galben”.
4. Adăugăm o figură de stil, de exemplu o personificare: „o bancă de lemn dormea la umbră”.
5. Scriem descrierea: „Peronul era pustiu. Un ceas ruginit arăta de ani buni aceeași oră, iar pe zidul galben al clădirii se vedeau urmele ploilor. La capătul peronului, o bancă de lemn dormea la umbra unui salcâm.”
6. Verificăm la final că narațiunea continuă firesc cu „A luat valiza și a pornit”.

Răspuns: Exemplu de rezolvare: „Peronul era pustiu. Un ceas ruginit arăta de ani buni aceeași oră, iar pe zidul galben al clădirii se vedeau urmele ploilor. La capătul peronului, o bancă de lemn dormea la umbra unui salcâm.” Se acceptă orice descriere de 3 sau 4 enunțuri, cu verbe la imperfect, adjective și cel puțin o figură de stil.

1. Prima problemă: fragmentul înșiră lucruri fără legătură și repetă de patru ori „camera” și „era”. Descrierea devine o listă plictisitoare.
2. A doua problemă: „Ilinca a deschis fereastra și a strigat” este o secvență narativă, strecurată în mijlocul descrierii. Ea trebuie scoasă de acolo și mutată după descriere.
3. A treia problemă: nu există nicio figură de stil și niciun adjectiv care să arate o însușire deosebită.
4. Rescriem: unim informațiile în enunțuri mai lungi, adăugăm adjective și o comparație sau o personificare.
5. Varianta refăcută: „Camera era mare și tăcută, cu un pat îngust lângă perete și un dulap vechi de lemn. Pe jos, un covor decolorat păstra urmele pașilor. Zeci de poze acopereau peretele ca niște ferestre mici spre alte veri.”
6. Fragmentul narativ se mută după descriere: „Apoi Ilinca a deschis fereastra și a strigat după fratele ei.”

Răspuns: Problemele: enunțuri scurte și repetate, o secvență narativă strecurată în descriere și lipsa figurilor de stil. Varianta refăcută, în 3 enunțuri: „Camera era mare și tăcută, cu un pat îngust lângă perete și un dulap vechi de lemn. Pe jos, un covor decolorat păstra urmele pașilor. Zeci de poze acopereau peretele ca niște ferestre mici spre alte veri.”