TEXTUL ARGUMENTATIV, structura, teza, argumentele și conectorii - EXERCIȚII REZOLVATE (clasa a VIII-a)

Echipa Școala Virtuală · materie predată pe video de prof. Augustin Manta · actualizat

Textul argumentativ este textul prin care susții o părere printr-o teză clară, argumente și exemple, apoi o încheie cu o concluzie, ca să convingi cititorul, nu doar să-i comunici o opinie. Mai jos găsești structura lui în patru părți, conectorii potriviți și 8 exerciții rezolvate pas cu pas, de la ușor la greu.

Ce este textul argumentativ

Definiție. Textul argumentativ susține o părere printr-un raționament clar, nu prin simpla afirmare a ei. Scopul lui este să convingă cititorul, oferindu-i motive verificabile, nu doar o opinie exprimată apăsat.

Structura textului argumentativ are patru părți obligatorii:

  1. teza (ipoteza): propoziția clară și fermă care exprimă punctul de vedere, nu o întrebare și nu o ezitare;
  2. argumentele: de obicei 2-3 idei distincte care susțin teza, fiecare cu propria explicație;
  3. exemplele (dovezile): fapte concrete, din literatură, din realitate sau din experiența personală, care întăresc fiecare argument;
  4. concluzia: reia teza, întărită acum de argumentele expuse, fără să aducă idei noi.

Premisă și contraargument (termenii din clasa a VI-a). În clasa a VI-a, când înveți organizarea textului argumentativ, punctul de plecare se numește premisă: este aceeași idee ca teza, părerea pe care o susții. Tot atunci apare și contraargumentul: o părere opusă pe care o prezinți corect și apoi o combați, ca să arăți că ai luat în calcul și cealaltă parte. De exemplu, pentru teza „Elevii ar trebui să citească zilnic”, un contraargument ar fi „unii spun că nu au timp”, iar răspunsul tău poate fi că zece minute de lectură pe zi încap în orice program. Un contraargument combătut face textul mai convingător, nu mai slab.

De ce contează exemplele. Un argument fără exemplu rămâne o simplă afirmație. „Cititul dezvoltă imaginația” este o afirmație; ea devine argument abia când e susținută de un exemplu concret: „de exemplu, un elev care citește multe romane de aventuri reușește mai ușor să-și imagineze detaliile unei lumi noi, chiar și atunci când scrie o compunere.”

Conectorii leagă logic părțile textului și arată cititorului unde te afli în raționament:

  • pentru a introduce un prim argument: „în primul rând”, „mai întâi”;
  • pentru a adăuga un argument nou: „în plus”, „de asemenea”, „în al doilea rând”;
  • pentru a introduce un exemplu: „de exemplu”, „astfel”, „spre exemplu”;
  • pentru a încheia: „în concluzie”, „așadar”, „prin urmare”.

Teza nu este o întrebare. „Este cititul important?” nu poate fi teza unui text argumentativ, pentru că nu ia poziție. Teza trebuie formulată ferm: „Cititul este esențial pentru dezvoltarea gândirii critice.”

Concluzia nu aduce idei noi. O greșeală frecventă este introducerea unui argument nou chiar în concluzie. Concluzia trebuie doar să reamintească teza, acum susținută de argumentele deja expuse, închizând raționamentul, nu deschizându-l spre altceva.

Exerciții rezolvate : textul argumentativ

Încearcă întâi singur, apoi deschide rezolvarea și compară pașii.

EXERCIȚIUL 1Identifică tezaușor

Precizează care dintre următoarele enunțuri poate fi teza unui text argumentativ, și de ce celelalte nu pot: a) „Este sportul important pentru elevi?” b) „Sportul are, poate, unele beneficii.” c) „Practicarea sportului este esențială pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.”

Rezolvare pas cu pas
  1. a) Este o întrebare, nu ia poziție. Nu poate fi teză.
  2. b) Este ezitantă („poate”, „unele”), nu exprimă o poziție fermă. Nu poate fi teză bună.
  3. c) Este o afirmație clară și fermă, care ia o poziție de susținut. Poate fi teză.

Răspuns: Doar c) poate fi teza: e clară și fermă. a) e întrebare, b) e ezitantă, fără poziție fermă.

EXERCIȚIUL 2Argument sau exemplu?ușor

Precizează dacă fiecare enunț este argument sau exemplu, pentru teza „Lectura dezvoltă vocabularul”: a) „Lectura expune cititorul la cuvinte pe care nu le întâlnește în vorbirea zilnică.” b) „De exemplu, un elev care citește romane istorice învață cuvinte precum «armistițiu» sau «suveran».”

Rezolvare pas cu pas
  1. a) Enunțul explică o idee generală, motivul pentru care lectura ajută vocabularul. Este argument.
  2. b) Enunțul dă un caz concret, cu cuvinte specifice, care ilustrează argumentul de mai sus. Este exemplu.

Răspuns: a) argument (idee generală); b) exemplu (caz concret care ilustrează argumentul).

EXERCIȚIUL 3Alege conectorul potrivitmediu

Completează spațiile libere cu conectorul potrivit din listă (în primul rând / de asemenea / de exemplu / în concluzie): „(a), prietenia adevărată se bazează pe încredere. (b), un prieten bun te sprijină și în momentele dificile. (c), atunci când un coleg te ajută la teme fără să ceară nimic în schimb, arăți o formă de încredere reciprocă. (d), prietenia se construiește prin fapte, nu doar prin vorbe.”

Rezolvare pas cu pas
  1. a) Introduce primul argument: „în primul rând”.
  2. b) Adaugă un al doilea argument: „de asemenea”.
  3. c) Introduce un exemplu concret pentru argumentul anterior: „de exemplu”.
  4. d) Reia teza, la final: „în concluzie”.

Răspuns: a) în primul rând; b) de asemenea; c) de exemplu; d) în concluzie.

EXERCIȚIUL 4Transformă o afirmație în argumentmediu

Afirmația „Sportul face bine sănătății” este doar o afirmație. Adaugă un exemplu concret, ca s-o transformi într-un argument complet.

Rezolvare pas cu pas
  1. Identificăm ideea generală, deja formulată: sportul face bine sănătății.
  2. Căutăm un exemplu concret, verificabil, care ilustrează ideea: un caz personal, o observație din realitate sau un fapt cunoscut.
  3. Formulăm exemplul, introdus printr-un conector potrivit.

Răspuns: De exemplu: „Sportul face bine sănătății. De exemplu, elevii care aleargă zilnic măcar 20 de minute obosesc mai greu la efort fizic și se îmbolnăvesc mai rar iarna.”

EXERCIȚIUL 5Găsește greșeala din concluziemediu

Un elev scrie următoarea concluzie pentru un text despre importanța timpului petrecut în natură: „În concluzie, timpul petrecut în natură reduce stresul, iar pe lângă asta, cred că ar trebui introduse mai multe ore de sport în programa școlară.” Explică ce greșeală de structură conține această concluzie.

Rezolvare pas cu pas
  1. Verificăm rolul concluziei: trebuie doar să reia teza, întărită de argumentele deja expuse.
  2. Observăm că a doua parte a propoziției introduce o idee complet nouă, despre orele de sport din programa școlară, care nu a fost discutată ca argument în text.
  3. O idee nouă în concluzie deschide un subiect nou, în loc să încheie raționamentul deja construit.

Răspuns: Greșeala: concluzia introduce o idee nouă (orele de sport din programă), care nu a fost argumentată în text. Concluzia trebuie doar să reia teza, nu să adauge un subiect nou.

EXERCIȚIUL 6Construiește un argument completgreu

Pornind de la teza „Folosirea telefonului mobil la ore de curs ar trebui restricționată”, construiește un argument complet (idee generală + exemplu), folosind conectorii potriviți.

Rezolvare pas cu pas
  1. Alegem o idee generală care susține teza: telefonul distrage atenția elevilor de la lecție.
  2. Formulăm argumentul, introdus printr-un conector: „În primul rând, telefonul mobil distrage atenția elevilor de la explicațiile profesorului.”
  3. Adăugăm un exemplu concret, introdus prin „de exemplu”: un elev care verifică mesajele pierde firul explicației și trebuie să recupereze singur informația.

Răspuns: De exemplu: „În primul rând, telefonul mobil distrage atenția elevilor de la explicațiile profesorului. De exemplu, un elev care verifică o notificare în timpul orei pierde firul explicației și trebuie să recupereze singur materia.”

EXERCIȚIUL 7Analizează un text argumentativ scurtgreu

Citește textul și identifică teza, cele două argumente și concluzia: „Participarea la activități extrașcolare este benefică pentru elevi. În primul rând, aceste activități dezvoltă abilități pe care orele obișnuite nu le acoperă, de exemplu lucrul în echipă la un club de robotică. De asemenea, elevii implicați în activități extrașcolare își administrează mai bine timpul, pentru că învață să-și organizeze programul între teme și activități. În concluzie, activitățile extrașcolare aduc beneficii reale, dincolo de materiile de la clasă.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Căutăm teza: prima propoziție, care ia poziție clar: „Participarea la activități extrașcolare este benefică pentru elevi.”
  2. Căutăm primul argument, introdus de „în primul rând”: dezvoltarea unor abilități noi, cu exemplul clubului de robotică.
  3. Căutăm al doilea argument, introdus de „de asemenea”: administrarea mai bună a timpului.
  4. Căutăm concluzia, introdusă de „în concluzie”: reluarea tezei, fără idei noi.

Răspuns: Teza: activitățile extrașcolare sunt benefice. Argumentul 1: dezvoltă abilități noi (exemplu: robotică). Argumentul 2: elevii își administrează mai bine timpul. Concluzia: reia teza, fără idei noi.

EXERCIȚIUL 8Tip Evaluare Națională: redactează un text argumentativ scurtgreu

Redactează un text argumentativ de minimum 4 propoziții, cu structura completă (teză, un argument cu exemplu, concluzie), pornind de la ideea: „Cititul cărților în format tipărit rămâne important, chiar și în era digitală.”

Rezolvare pas cu pas
  1. Formulăm teza, clar și ferm, fără ezitare sau întrebare.
  2. Alegem un argument și îl explicăm printr-o idee generală, introdusă printr-un conector potrivit.
  3. Adăugăm un exemplu concret, introdus prin „de exemplu”.
  4. Încheiem cu o concluzie care reia teza, fără idei noi, introdusă prin „în concluzie”.

Răspuns: De exemplu: „Cititul cărților în format tipărit rămâne important, chiar și în era digitală. În primul rând, o carte tipărită nu distrage atenția prin notificări, ca un ecran. De exemplu, un elev care citește o carte tipărită înainte de culcare adoarme mai ușor decât unul care citește de pe telefon. În concluzie, cartea tipărită păstrează un avantaj real, chiar dacă tehnologia avansează.” (Se acceptă orice text cu structura completă.)

Cum recunoști un exercițiu despre textul argumentativ

  • Cerința îți cere să identifici teza, argumentele, exemplele sau concluzia unui text, sau să redactezi tu un astfel de text.
  • Un enunț ia clar poziție, fără ezitare și fără semn de întrebare: e semn că poate fi teză.
  • O idee generală, fără un caz concret care s-o ilustreze, rămâne doar afirmație; caută dacă există și un exemplu care s-o susțină.

Greșeli frecvente la textul argumentativ

  • Formulezi teza ca întrebare sau ezitant. Teza trebuie să ia clar poziție: „X este important”, nu „Este X important?” sau „X are, poate, unele calități”.
  • Dai un argument fără exemplu. O idee generală, fără un caz concret care s-o susțină, rămâne o simplă afirmație, nu un argument complet.
  • Introduci o idee nouă în concluzie. Concluzia doar reia teza, întărită de argumente; nu deschide un subiect nou, neargumentat în text.

Exersează : textul argumentativ

Din același capitol

Întrebări frecvente despre textul argumentativ

Din ce părți e format un text argumentativ?

Din teză (ipoteza), argumente cu exemple și concluzie, care reia teza fără idei noi.

Care e diferența dintre argument și exemplu?

Argumentul e o idee generală care susține teza; exemplul e un caz concret, verificabil, care ilustrează argumentul.

Câte argumente sunt necesare?

De obicei 2-3 argumente distincte, fiecare cu propriul exemplu, sunt suficiente pentru un text argumentativ bine construit.

Vezi și lecția video: explicația completă, pas cu pas, în 5. Textul argumentativ..

Exersează cu fișa de lucru: Textul argumentativ — fișă de lucru — temă printabilă, cu rezolvări separate.

Vrei să stăpânești toată materia, nu doar acest subiect?

Lecții video cu profesori, teste și fișe de lucru pentru tot gimnaziul - într-un singur abonament.

Abonează-te - 5 lei prima lună →

Vrei mai mult? Vezi toate resursele de limba română pentru clasele 5-8 →

Verifică-te: 5 întrebări

Alege un răspuns și vezi imediat dacă e corect. Nu se salvează nimic, îl poți relua oricând.

  1. 1. Care este scopul principal al unui text argumentativ?

  2. 2. Care dintre următoarele reprezintă structura corectă a unui text argumentativ?

  3. 3. Ce este teza într-un text argumentativ?

  4. 4. Care este rolul argumentului într-un text argumentativ?

  5. 5. Cum se numește partea finală a unui text argumentativ, în care autorul își reformulează opinia?

Despre acest articol

Redactat de
Echipa editorială Școala Virtuală. Răspundem de conținutul lui și îl corectăm când găsim o greșeală.
Pe ce se bazează
Programa școlară în vigoare pentru gimnaziu, la limba și literatura română - aceleași noțiuni, în aceeași ordine în care se predau la clasă.
Cine predă tema
Augustin Manta, profesor de limba și literatura română cu 6 ani la catedră, predă lecțiile video de limba și literatura română pentru clasele V-VIII.
Publicat
, actualizat